Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

   

O sutǎ de ani de teatru românesc, nouǎ ediṭii ṣi multe aplauze - Ȋntâlnirile Internaṭionale de la Cluj, 2019

 

 

Clujul, capitala neoficialǎ a Ardealului, a deschis / rǎsfoit alte pagini de istorie, istorie teatralǎ de aceastǎ datǎ, prin cea de-a IX-a ediṭie a Ȋntâlnirilor Internaṭionale de la Cluj, eveniment organizat de Teatrul Naṭional „Lucian Blaga”, ṣi desfǎṣurat între 9-13 octombrie 2019, sub semnul cuvântului ȊMPREUNĂ / TOGETHER. Privind afiṣul festivalului, un uriaṣ ochi în al cǎrui iris este amprentat spaṭiul alveolar al sǎlii de spectacole, strǎjuit de raza rafinatului candelabru central, eṣti proiectat parcǎ în lumea fascinantǎ a scenei, a spectacolului teatral. Ochiul, ca oglindǎ a sufletului, a sufletului creaṭiei scenice în acest caz, dar ṣi ca ochi ce pune în faṭa lumii o oglindǎ, îmbinǎ astfel douǎ semnificaṭii, iar Ȋmpreunǎ, oameni de teatru ṣi spectatori, gazde ṣi invitaṭi, umbre ale trecutului ṣi prezent au strǎbǎtut timp de cinci zile tinuturile magice ale reprezentaṭiilor scenice oferite de organizatori.

O trupǎ echilibratǎ, poate una dintre cele mai bune din ṭarǎ, bine pusǎ în valoare, cu actori totali cu voci excelente, expresivi corporal, a prezentat creaṭii din anul teatral 2019, cât ṣi realizǎri valoroase mai vechi. Patru actriṭe, devenite convingǎtoarele personaje ale textului Moarte ṣi reîncarnare într-un cowboy, de Rodrigo Garcia -  Elena Ivanca, Romina Merei, Sânziana Tarṭa ṣi Irina Wintze – sub îndrumarea regizorului Andrei Mǎjeri, „filozofeazǎ” depre viaṭǎ, prietenie, copii, sex, despre degradare umanǎ, fǎrǎ prefǎcǎtoria convenienṭelor sociale. Râsul devine o armǎ purtatǎ de fricoṣi, râdem pentru cǎ nu suntem fericiṭi. Viaṭa, un adevǎrat dezastru, cu uṣi ca metaforǎ a lumii construite de noi pentru noi. Bucǎṭile muzicale evident country, excelent executate de actriṭe, aduc un plus de valoare întregului. Un spectacol cu note de tragi-comic, care pune în luminǎ patru actriṭe talentate, cu multiple disponibilitǎṭi scenice.

 

 

 Il Nullafacente. Aleg sǎ nu fac nimic, de Michele Santeramo, ca sǎ rǎmânem în sfera spectacolelor prezentate la Sala Studio Euphorion a Teatrului Naṭional, propune o temǎ tulburǎtoare, incitând la meditaṭie. Ce ar trebui sǎ faci dacǎ ai o boalǎ incurabilǎ? Sǎ trǎieṣti la maxim fiecare secundǎ, sǎ te bucuri de timpul rǎmas sau sǎ îl risipeṣti cǎutând fǎrǎ succes vindecarea? Regizorul italian Roberto Bacci, aflat la cea de-a patra colaborare cu teatrul clujean, împreunǎ cu actorii: Ramona Dumitrean,  Cǎtǎlin Herlo, Ovidiu Criṣan, Radu Lǎrgeanu, Cristian Grosu reuṣesc un spectacol în care nota pricipalǎ este mǎsura. Spaṭiul scenic are ca element esenṭial al decorului o masǎ, cu întreg simbolismul ei, locul împǎrtǎṣirii dar ṣi masa rece a mormântului în final. Personajele au comportamente controversate, mai ales cel al soṭului (Cǎtǎlin Herlo) cu o frapantǎ indiferenṭǎ faṭǎ de slǎbiciunile fizice ale soṭiei bolnave (bine conturatǎ de Ramona Dumitrean).

 

 

Andreea Gavriliu, tot în spaṭiul intim al Sǎlii Euphorion, cu al sǎu One-woman show realizat în anul 2017, OST (Organic Sound Twist), pentru care semneazǎ conceptul, coregrafia, interpretarea, ilustraṭia muzicalǎ, textul dar ṣi sudoarea, a încântat pentru 45 de minute publicul, cu expresivitatea-i corporalǎ ṣi incontestabilul ei talent. Cel dintâi solo, dupǎ cum mǎrturiseṣte creatoarea lui, este în totalitate dedicat muzicii, cu care are o relaṭie specialǎ.

 

Prima searǎ a evenimentului, dupǎ deschiderea oficialǎ în Salǎ Mare a Teatrului Naṭional, debuteazǎ cu Cel mai iubit dintre pǎmânteni, regia ṣi scenariul semnate de Tudor Lucanu, scenariul având la bazǎ celebrul roman al lui Marin Preda. Regizorul concepe un spectacol ce redǎ uneori cu fidelitate scenele din roman, fǎrǎ excese de vulgaritate sau cruzime, brutalitate, demonstrând cǎ tema principalǎ, comunismul cu toate ororile lui, poate fascina ṣi dupǎ 1989. Distribuṭia este numeroasǎ, cu actori care interpreteazǎ mai multe personaje, reuṣind compoziṭii bine diferenṭiate: Radu Lǎrgeanu, Radu Dogaru, Cosmin Stǎnilǎ, Cǎtǎlin Herlo, Ioan Isaiu, Miron Maxim, Anca Hanu, Adrian Cucu, Ovidiu Criṣan, Ruslan Bârlea, Petre Bǎcioiu. Convingǎtor ṣi nuanṭat Matei Rotaru în Victor Petrini. Ramona Dumitrean (Matilda) ṣi Sânziana Tarṭa (Suzy) îṣi construiesc personajele îmbinând perfect secvenṭe de lirism cu dramatismul situaṭiei scenice. Notabilǎ Irina Winṭe în Mama lui Petrini. Decorul, imaginat de Cristian Rusu, este extrem de funcṭional construind cu rapiditate spaṭiile de joc. Ilustraṭia sonorǎ cǎptuṣeṣte potrivit secvenṭele, amplificând sau diminuând, dupǎ caz, starea dominantǎ.

 

Cu mare plǎcere am vǎzut / revǎzut Clasa Noastrǎ, de Tadeusz Slobodzianek, o creaṭie eveniment în regia lui Bocsárdi László, care a obṭinut Premiul UNITER pentru Cel Mai Bun Spectacol al anului 2015.  Titlul piesei ṣi într-o oarecare mǎsurǎ acṭiunea amintesc de Clasa moartǎ a lui Kantor. Personajele în numǎr de zece, foṣti colegi de clasǎ, sunt polonezi catolici şi evrei. Antisemitismul, trǎdǎrile, acṭiunile agenṭilor poliṭiei secrete, în mare parte evrei, fanatismul religios creeazǎ momente în care lucrurile scapǎ de sub control. Piesa vorbeşte despre fapte cumplite, de o cruzime aparte, sǎvârṣite de foṣtii colegi de ṣcoalǎ, acum adulṭi, unii împotriva celorlalṭi. Subiectul inspirat din realitate este dat de masacrul de la Jedwabne, în care zeci de oameni au fost omorâti în chinuri sau au fost lǎsaṭi sǎ ardǎ de vii. „Spectacolul este conceput ca un concert. Altfel spus, viaţa mea e un performance: urc pe scenă şi povestesc, nu îmi joc viaţa. Toate întâmplările de pe scenă au de-a face cu un concert în care în locul pieselor rock avem de-a face cu poveşti şocante”, mǎrturiseṣte regizorul. Astfel atrocitǎṭile iau forma unor emoṭionante poeme cântate, de cele mai multe ori. Boros Csaba, care semneazǎ ṣi muzica, transformat într-un personaj spectral, dirijeazǎ corul din loja centralǎ. Decorul lui Bartha József este reprezentat de zece scaune de concert cu zece microfoane, iar Kiss Zsuzsanna costumeazǎ extrem de inspirat actorii în haine transparente din material plastic, amintind de imaterialitatea trupurilor celor morṭi, veniṭi sǎ îṣi spunǎ povestea. Actorii: Sânziana Tarţa, Irina Wintze, Anca Hanu, Cristian Rigman, Radu Lărgeanu, Miron Maxim, Cătălin Herlo, Ovidiu Crişan, Matei Rotaru, Ionuţ Caras îṣi tǎlmǎcesc fǎrǎ cusur personajele. Un spectacol despre care poṭi vorbi / scrie doar la superlativ.

 

 

Spre deosebire de Clasa Noastrǎ care este un spectacol pǎstrat din alte stagiuni, Furtuna de William Shakespeare, în regia lui Gábor Tompa a avut premiera oficialǎ în cadrul evenimentului. Regizorul noteazǎ despre text: „Furtuna este piesa lui Shakespeare care se apropie, ca structurǎ, cel mai mult de muzicǎ. Muzica are o formǎ precisǎ, abstractǎ. Şi de aceea pentru mine bagheta magicǎ este ṣi o baghetǎ de dirijor, cu care Prospero orchestreazǎ furtuna de la început. Când Prospero rupe bagheta, în teatru nu mai rǎmâne nimic. Dispare totul. Chiar ṣi proiecṭiile pe care el le orchestreazǎ.”  Gábor Tompa opteazǎ pentru o montare modernǎ, în care accentul cade pe actor ṣi personajul sǎu. Decorul este reprezentat de trei ecrane pe care apar umbre sau proiecṭii, ce figureazǎ spaṭiul de joc sau completeazǎ explicit cu imagine acṭiunea. Momentele scenice, lupta dintre bine ṣi rǎu, alterneazǎ mai degrabǎ între liric ṣi comic. Prezenṭa binelui este oarecum intuitǎ prin permanenta reprezentare a ochiului divin din tavan. Costumele concepute de Carmencita Brojboiu (care semneazǎ ṣi decorul) se subordoneazǎ perfect viziunii regizorale, fǎcând „corp comun” cu actorul – personaj. Actorii, pe umerii cǎrora se sprijinǎ întreg eṣafodajul reprezentaṭiei, construiesc cu rafinament, nuanṭat ṣi inspirat personajele. Prospero propus de Marcel Iureṣ este esenṭa înṭelepciunii, detaṣat ṣi distanṭat de urǎ ṣi rǎzbunare, un Prospero al iertǎrii sub semnul ochiului divin. Actorul, care a demonstrat în ani mǎsura complexitǎṭii talentului sǎu, probeazǎ aici o imensǎ dozǎ de generozitate faṭǎ de colegii sǎi clujeni. Excelentǎ relaṭia cu Anca Hanu (Ariel). Actriṭa figureazǎ remarcabil un personaj sensibil, cu multǎ ludicidate ṣi inteligenṭǎ scenicǎ, cu expresivitate vocalǎ ṣi corporalǎ, cu a cǎrui imagine spectatorul rǎmâne pentru mult timp. Apoi, Cristian Grosu (Caliban) strǎluceṣte prin tot: interpretare, miṣcare, machiaj, costum. Adrian Cucu (Trinculo), care „cântǎ ṣi danseazǎ în ploaie” parodiind cu umor celebra secvenṭǎ de film, ṣi Radu Lǎrgeanu (Stephano) formeazǎ cuplul ce-ṣi descifreazǎ cu subtilitate în cheie comicǎ personajele. Sânziana Tarṭa ṣi Matei Rotaru gǎsesc nota potrivitǎ pentru cuplul îndrǎgostiṭilor Miranda ṣi Ferdinand. Colaborarea lui Gábor Tompa cu pianistul ṣi compozitorul Lucian Ban, care creeazǎ muzicǎ originalǎ pentru montarea shakespearianǎ, este beneficǎ pentru întreaga construcṭie.

 

 

Un spectacol de excepṭie marca Ada Milea, Chiriṭa în concert, adaptare cât mai contemporanǎ dupǎ Vasile Alecsandri ṣi Matei Millo,  a delectat publicul în penultima searǎ. Se râde cu lacrimi, se aplaudǎ furtunos o echipǎ ce transmite în salǎ plǎcerea jocului ṣi satisfacṭia actorului care se simte bine în personaj. Muzica ṣi versurile compuse de Ada Milea ṣi Anca Hanu, parodiazǎ cu mult umor variate teme de rock, latino, tango sau chiar sonoritǎṭi asiatice. Actorii cântǎ, inclusiv la o multitudine de instrumente, danseazǎ tot în cheie comicǎ, înfǎṭiṣând personaje compuse cu maiestria unui bijutier faimos. Anca Hanu creazǎ cu ingeniozitate, haz ṣi energie debordantǎ, o Chiriṭǎ delicioasǎ. Actriṭa, ca ṣi în serile precedente, îṣi foloseṣte la maxim capacitatea de a se transpune în rol ṣi abilitǎṭile scenice în materie de muzicǎ ṣi dans. Cornel Rǎileanu, un amuzant Bârzoi baterist aflat sub papucul nevestei, în momentele de prim–plan încearcǎ în zadar sǎ-ṣi impunǎ autoritatea masculinǎ. Mihnea Blidariu ṣi Cristian Rigman, în travesti (Aristitza ṣi Calipsitza), se desfǎṣoara cu deinvolturǎ ṣi umor în cele douǎ fete rǎsfǎṭate ale Chiriṭei. Sânziana Tarṭa ṣi Matei Rotaru (Lulutza ṣi Leonash) se întâlnesc din nou în cuplu, unul foarte comic de aceastǎ datǎ, probând cu rafinament mǎsura talentului lor. Miron Maxim (Gulitzǎ), Radu Dogaru ṣi Cosmin Stǎnilǎ (Şarlatanii) completeazǎ cu mǎiestrie momentele de mare haz. Ȋntregeṣte tabloul comic Alexandra Constantin, prin costumele sugestive ṣi spaṭiul creat.

 

 

Ultima searǎ, a transformat spectatorii în membrii unui juriu cu juraṭi la Procese la teatru. Episodul I: Hamlet. Ionuṭ Caras (Maestrul de ceremonii), care semneazǎ ṣi regia, prezintǎ în faṭa publicului un proces, cel al personajului shakespearian Hamlet. La intrarea în salǎ spectatorilor le sunt împǎrṭite cartoane albe ṣi negre pentru vot. Dupǎ o necesarǎ introducere fǎcutǎ de Maestrul de ceremonii, pe scenǎ Cosmin Stǎnilǎ (Hamlet) ṣi Irina Wintze (Ghertrude) interpreteazǎ celebra secvenṭǎ a piesei - confruntarea dintre mamǎ ṣi fiu - în care Hamlet îl ucide pe Polonius (Constantin Grindean). Roxana Mândruṭiu ṣi Gabriela Groza, specialiste în materie, înfǎṭiṣeazǎ faptele din punctul de vedere al Procurorului ṣi din punctul de vedere al Avocatului apǎrǎrii, ca într-un proces real. Publicul este invitat apoi sǎ voteze pedeapsa pe care o meritǎ Hamlet. Este el cu adevǎrat un criminal, care sǎvârṣeṣte fapta cu premeditare sau nu? Demersul, ca analizǎ juridic-teatrologicǎ, pare incitant, poate are nevoie de câteva completǎri (ṣi o examinare finalǎ a verdictului dat de spectatori), dar pentru spectatorul care nu a cunoscut temeinic textul ṣi personajul, cu siguranṭǎ a fost o provocare în a-l cerceta mai în amǎnunt. Aṣteptǎm cu interes Episodul II: Procesul Meṣterului Manole!

 

Ȋn dimineaṭa zile de 10 octombrie public obiṣnuit ṣi invitaṭi speciali au fost prezenṭi la Vernisajul expoziṭiei Plimbǎri printr-un secol de teatru clujean, deschisǎ în foaier-ul de rang 2 al Teatrului Naṭional, anticipând ziua de 1 decembrie, când se împlinesc o sutǎ de ani de la deschiderea primei stagiuni în limba românǎ la Teatrul Naṭional din Cluj, în anul 1919. Expoziṭia cuprinde fotografii ale oraṣului de la finele secolului al – XIX – lea ṣi începutul secolului XX, imagini vechi ale clǎdirii teatrului, clǎdire construitǎ în anul 1907 de arhitecṭii austrieci Helmer ṣi Fellner, ṣi ale Pieṭei din faṭa teatrului, cu modificǎrile pe care le-au suportat în timp. Totodatǎ poate fi admirat biroul original al lui Zaharia Bârsan, primul director al acestei instituṭii, dar ṣi costume vechi din mari spectacole. Fotografiile prezintǎ actori ai teatrului încǎ din anii 1920 pânǎ în prezent: Olimpia Bârsan (cea care a rostit prima replicǎ în limba românǎ - „ S-a potolit furtuna” - din Poemul Unirei de Zaharia Bârsan), Ligia Moga, Ştefan Braborescu, Maria Cupcea, Alexandru Munte, Constantin Anatol, Gheorghe M. Nuṭescu, Silvia Ghelan, Melania Ursu, Dorel Viṣan, Anton Tauf, Ileana Negru, Miriam Cuibus, Marius Bodochi, ṣi mulṭi alṭii. De asemenea sunt ilustrate scene din spectacole celebre ale unor mari regizori: Vlad Mugur, Aureliu Manea, Liviu Ciulei, Gheorghe Harag, Alexandru Dabija, Mihai Mǎniuṭiu, Victor Ioan Frunzǎ sau mari scenografi, ṣi afiṣe mai noi ṣi mai vechi cu particularitǎṭile lor (afiṣele vechi aveau culori speciale pentru fiecare tip de reprezentaṭie: premiera, spectacol ordinar sau matineu!). Pot fi rǎsfoite ṣi alte documente vechi din arhiva teatrului: corespondenṭǎ din anii 20, reclamaṭii, demisii ale actorilor sau ale personalului de scenǎ. Evenimentul s-a încheiat cu un spectacol-lecturǎ pregǎtit de actorii clujeni, un fragment din poemul Trandafirii roṣii semnat Zaharia Bârsan.

 

Ȋntâlnirile Internaṭionale de la Cluj, s-au bucurat de prezenṭa unor invitaṭi de marcǎ de peste graniṭǎ, dar ṣi din ṭarǎ, critici de teatru, regizori, jurnaliṣti: Roberto Bacci, Dana Rufolo, Dino Mustafic, José Gabriel López Antuñano, Tomasz Kubikowski, Alexa Visarion, Ion Bogdan Lefter, Nicolae Prelipceanu, Florica Ichim, Elena Săvulescu Voudouris, Ludmila Patlanjoglu, Maria Zǎrnescu, Ion Parhon, Ion Cocora, Elisabeta Pop, Maria Ciolan, Alina Epingeac.

.  

 

Un moment aparte l-a reprezentat omagierea adusǎ unui alt invitat special, Robert Cohen, regizor, profesor ṣi teoretician al teatrului, critic, traducǎtor ṣi dramaturg. Ȋntâlnirea a fost moderatǎ de Anca Mǎniuṭiu, prof.univ. dr. la Facultatea de Teatru ṣi Televiziune a Universitǎṭii Babeṣ-Bolyai ṣi de Dana Rufolo, editorul prestigioasei  reviste londoneze Plays International, redenumitǎ Plays International & Europe care apare la Luxemburg. Totodatǎ a fost lansat volumul Dramatic Works / Teatru, ediṭie bilingvǎ alcǎtuitǎ ṣi îngrijitǎ de Anca Mǎniuṭiu, apǎrut la Editura Casa Cǎrṭii de Ştiinṭǎ, Cluj-Napoca, în anul 2019. Volumul reuneṣte trei piese de teatru, diferite stilistic ṣi tematic, semnate Robert Cohen, texte care au fost montate la Teatrul Naṭional din Cluj între anii 2011 ṣi 2016, de regizorul Rǎzvan Mureṣan. Volumul a fost oferit gratuit de cǎtre organizatori. De altfel, un alt cadou oferit publicului larg de cǎtre autorul lui, pe parcursul întregului eveniment, a fost volumul Aventurile hingherului în Balkanya, semnat de regizorul ṣi scriitorul Mihai Mǎniuṭiu.

Strǎjuitǎ ṣi de cele douǎ muze, „Thalia” și „Eutherpe” (opere ale sculptorului Vasile Rus-Batin, adǎugate în anul 1990 în nișele de pe fațada clădirii Teatrului Naṭional), a noua ediṭie a Ȋntâlnirilor Internaṭionale de la Cluj a fost un eveniment pentru care meritǎ felicitǎri întreaga echipǎ: Mihai Mǎniuṭiu, managerul teatrului, Ştefana Pop-Curṣeu, directorul artistic, dar ṣi Iulia Huiculescu, Andreea Iacob, Delia Oancea, Oana Herlo.

 

 

Fotografii - Nicu Cherciu, Teatrul Naṭional „Lucian Blaga”

 

                                                             Material publicat in Agenda LiterNet. ro

https://agenda.liternet.ro/articol/24115/Tamara-Constantinescu/O-su...

Vizualizări: 24

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Noiembrie 9, 2019 la 9:38pm

Mulțumim pentru postare...Interesant!

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/