Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

            

            (postarea precedentă)

 

            Țară (lingvistică și geografie)

 

            Moto: Sunt bolnav de tine, țară...

 

„Nu-i durere să mă doară,

Nu mă las de ea înfrânt,

Sunt bolnav de tine, țară,

Leacuri știu că nu mai sunt...

 

Vântul murmură pe coarde

Doina noastră din pruncie,

Inima în piept îmi arde,

Ardă până-n veșnicie!

 

Unde-i ardere-i lumină!

Tot mai singură pe cale

Vâlva băilor suspină,

Din adâncurile goale:

 

Unde sunteți, moții mei?>>

Tulnică din stâncă-n stâncă

Sus prin Apusenii grei

De-o neliniște nătângă...

 

P1arc'aud durute cară

Cum vin de pe alt târâm-

Sunt bolnav de tine, Țară

Și așa o să rămân!”

(Nicolae Nicoară-Horia, 13 Martie 2019, -Restituiri-, din Grupul moților, facebook)

 

            Trebăluind noi pe web, găsirăm multe informații referitoare la țară. Să începem cu dicționarele românești. Din vreo 8 intrări și vreo 74 de definiții aflăm la prima vedere că țare e un teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ și politic într-un stat (sursa: DEX '09, 2009). Chiar din poezia de mai sus reținem semnificațiile „țară” și „Țară”...

          Și cu țara au apărut destule expresii, printre care „țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă)”, adică loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seamă cuiva (exemple avem destule după 1948 cu distrugerea intelectualității și a ofițerimii armatei române, după 1989 cu mineriadele – vezi AICI sau AICI, cu distrugerea economiei, cu vânzarea flotei, cu statul paralel cu lipsa de investiții în infrastructură etc.).

 

O țară bine apărată

 

          „Te joci cu țara în bumbi?” e o formulă prin care se atrage atenția insului că greșește atunci când subestimează o persoană sau o problemă (dar degeaba le atragi atenția lui Năstase cu resuscitarea monarhiei – vezi AICI, lui Băsescu cu statul paralel și fituirea flotei, sibianului cu meditațiile bine plătite soldate cu oarece case, lui Kovesi cu procurorii de pe la Ploiești și Oradea, lui Lazăr cu protocoalele cu SRI, lui Oprea cu avansarea ca „înălțarea în grade de ofițeri” a unor soldați sau a unor neinstruiți etc., vezi AICI).

          „A plăti (cât) un colț de țară” înseamnă a valora foarte mult (cam cât valorează autostrada „făcută” de Bechtel). „A pune țara la cale” înseamnă fie a conduce, a administra o țară (așa cum face bugetul Orlando din guvernul PSD + ALDE), fie a discuta o chestiune importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară (și a bloca „prezidențial” și electoral bugetul propus).

          „A se duce la țară (sau în țări)” înseamnă a se duce în lume (așa cum s-au dus vreo cinci milioane de români care n-au mai avut loc în economia țării, economie cu utilaje „morman de fiare vechi” după Roman). 

           Sau cum unii liberali pe ultima sută de metri vor să plece „afară”, ca europarlamentari, adică parlamentari, chiar acum văzând ceva, (Ptiu, drace! VIDEO - Rareș Bogdan, în lacrimi. Intrare lacrimogenă în PNL și invitație pentru Crin Antonescu – vezi AICI)... Cum care Crin? Ăla de care scriam în postarea trecută (Falsuri la români) că a propus legea aia ”anti Ion Antonescu”.

          „Țara e largă” înseamnă că ești liber să faci ce vrei, să pleci unde vrei (că pe unii politicieni români postdecembriști, ca Roman sau Stolojan, nu îi interesează economia țării). „La colț de țară și la mijloc de masă sau la mijloc de masă și la colț de țară” înseamnă a te așeza într-un loc ferit de primejdii (precum Năstase sau alți politicieni pe la Cornu).

          „Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă (sau șapte) țări” înseamnă foarte departe (de exemplu în țara aia numită licurici mare, dar care nu prea dă românilor vize, și căreia îi vom plăti în curând bani grei deoarece „ne apără” împotriva inventatului „pericol rusesc” la Marea Neagră, numită lac rusesc de Traian).

 

Marea Neagră

 

          „A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară” înseamnă a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină (precum Udrea cu terenurile de fotbal în pantă, Coldea cu repetențiile și cu prietenia arătată Luluței, aventurile din Costa Rica sau din Mozambic, protocoalele procuraturilor cu SRI, ascultarea a peste șase milioane de români de către SRI etc.).

          „A sta prost (sau rău) cu țara” înseamnă a nu avea bani (mai ales pentru investiții în infrastructură). „Țara nimănui” îmseamnă, pe de o parte (în basme), țară fără stăpân (la noi uneori în realitate de când intrarăm în UE), iar pe de altă parte, pentru militari, spațiu neocupat de armate între două fronturi de luptă, zonă neutră (pe care nu îl prea știu folosi unii).

          „A se pune cu țara” înseamnă a intra în conflict cu toată lumea (precum Iordache, Firea, Țurcanu, Orban și gașca euro -  Rareș zis și Bogdan, Siegfried Mureșan, Mircea Hava, pedelistul Vasile Blaga, Cristian Bușoi, Daniel Buda, Adina Vălean – posesoare de Crin, dispărut în ceață, pedelistul Gheorghe Falcă, Dan Motreanu, Marian-Jean Marinescu și alții). „A afla târgul și țara” înseamnă a afla toată lumea (cam târziu despre protocoalele justiție – SRI sau despre dosarele Microsoft și EADS clasate de D.N.A.).

          Și suntem obișnuiți cu noțiuni ca: „din provincie” sau „țărani” (noi, cei stabiliți în capitală, deveniți Mitíci) sau „de la țară” (ca noi, cei născuți la sat) etc. Și subliniem că provine din latinul „terra” și că de la țară au derivat multe cuvinte ca țăran, țărănime etc.

          Așa că există noțiunile pe care încercăm a le grupa:

          a) țară în română (din vechiul țeară, din latinul terra, acesta din proto-indo-europeanul *ters- - „uscat”; de comparat cu aromânul tsarã, dalmațianul tiara), tír în irlandeză (din vechiul irlandez tír, din proto-celticul *tīros, din proto-indo-europeanul *ters- - „uscat”), cognat este englezul thirst – „sete”;

 

Cuvântul „țară” în diferite limbi

 

          b) pays în franceză (din vechiul francez païs, din latinul pāgēnsis – „locuitorii unui district”, derivat din latinul pāgus – „mediu rural; district”, din proto-indo-europeanul *peh₂ǵ-; vezi cognate în limbajele regionale din Franța – în normandă payis, în galică peïs, în picardă poaiyis, în burgundă paiyis, în franco-provensală payis, în occitană país, în corsicană paese); în italiană paese (din latinul vulgar *pagenses, acesta din latinul pāgēnsis - „locuitor al unui district”, din latinul pāgus – „sat; district”); país în portugheză, spaniolă, catalană și galiciană (moștenit din italianul paese), pajès în venețiană, paisi în siciliană, paîs în friuliană, pajjiż în malteză;

          c) country în engleză, kintra în scoțiană (din englezele evului mediu contre, contree, moștenite din vechiul francez contree, din latinul vulgar <terra> contrata „<teren> situat opus; <teren> împărțit dinainte”, derivat din latinul contra – „împotriva, contra”);

          d) riik în estonă, rike în suedeză (moștenite din vechiul german rike, din vechiul suedez rīke); germanii au folosit pentru țara lor Reich (din vechiul german rīhhi – „putere, imperiu”, din proto-germanicul *rīkiją sau moștenit direct din limbajul celtic; cognate sunt vechiul englez rīċe – „regat, imperiu”, olandezul rijk – „imperiu, tărâm”, vest-frisianul ryk, danezul rige, suedezul rike, islandezul ríki, lituanianul rikis – „comandant militar, conducător” și sanscritul राज्य - rājyá, „regalitate, suveranitate, imperiu”);

          e) Land în daneză și suedeză, Land (și Staat) în germană și luxemburgheză, land în neerlandeză, norvegiană, islandeză și în idiș (לאַנד), lân (și staat) în frizonă (Land – din germanul evului mediu lant, din vechiul german lant, din proto-germanicul *landą, din proto-indo-europeanul *lendʰ- - „teren, landă”; cognatele non-germanice sunt vechiul irlandez lann – „landă”, velșul llan (“împrejmuire”, bretonul lann – „împrejmuire”, vechiul slavonic bisericesc лѧдо - lędo, din proto-slavicul *lęda – „împrejmuire, „teren întins, pustietate” și albanezul lëndinë – „împrejmuire, pășune”);

          f) gwlad și wlad în galeză (din galezul gwlat, din vechiul galez gulat, din proto-britonicul *gwlad, din proto-celticul *wlatis – „suveranitate”; din proto-indo-europeanul *h₂wélh₁tis ~ *h₂wl̥h₁téy-, din rădăcina *h₂welh₁- - „a alege, a dori”);

g) dùthaich în galica scoțiană (? În studiu);

          h) maa în estonă, maa (și kantri) în finlandeză (din proto-finicul *maa, din proto-uralicul *mëxe, moștenit probabil dintr-un limbaj indo-arian, inițial din proto-indo-europeanul *meǵh₂s – „grozav”; cognate sunt karelianul mua, komi-zirianul му - mu, udmurtul му - mu, mansiul ма̄ - mā);

          i) država (ca stat) și zemlja în bosniacă și croată și država în slovenă, държава – dŭrzhava (pentru stat) și страна – strana în bulgară, země și stát în cehă, земја – zemja în macedoneană, држава – država (pentru stat) și земљи – zemlji în sârbă (zemlja  provine din proto-slavicul *zemlja, din mai vechiul *zemja, din proto-balto-slavicul *źemē, din proto-indo-europeanul *dʰéǵʰōm);

          j) страна - strana în rusă (din proto-slavicul *stornà – „parte, pământ”);

          k) kraj în poloneză, krajina în slovacă (štát), країні – krayini în ucraineană (din proto-slavicul *krajь – „regiune”, din *krojiti – „a tăia, a croi”);

          l) valsts (zeme) în letonă (din valdīt – „a conduce, a domni”; sensul original era „putere, dominare”; cognat este proto-slavicul *volstь – „posesiune”, din *volsti – „a domni, a conduce”, din vechiul slavonic bisericesc власть - vlastĭ, „putere nelimitată”, din vechiul slavic de est власть - vlastĭ, „putere, guvernare; district administrativ”, vezi rusescul власть - vlast', „putere”);

          m) Šalis (kaimas) în lituaniană (?);

n) ország în maghiară (din uruszág, variantă a lui uraság – „proprietar de teren”, din uru, vechea formă a lui úr – „stăpân” + sufixul -szág, variantă a lui –ság; vezi Magyarország);

          o) ülke în turcă, ölkə în azeră (etimologie necunoscută, dar mai săpăm noi, că există la noi un cătun al satului Oroszhegy cu acest nume, la 7 km nord de Odorheiu Secuiesc, Oroszhegy însemnând Dealul rusului, de la coloniștii slavi; ölkə se mai scrie în rusă өлкә, în perso-arabică        اؤلکه‎, cognate fiind turcmenul și turcescul ülke, bașchirul өлкә - ölkä, kirgghizul өлкө - ölkö etc.);

          p) vendi în albaneză (din proto-albanezul *wen-ta, acesta din *wena, gerunziu al lui vë; de comparat cu toponimele derivate de la iliri Vendum și Avendius – comparați cu Ούένδων – Oúéndōn; din proto-albanezul *awena, o inovație bazată pe *au̯e – „jos, oprit”, cf. sanscritului अव – va, înlocuind proto-indo-europeanul *dhē - „a plasa, a pune” etc.);

          q) Χώρα – Chóra în greacă (de studiat, etimologie necunoscută);

          r) երկիրը – yerkiry în armeană (?), ქვეყანა - kveq’ana în gruzină (?);

          s) بلد – balad în arabă, מדינה în ebraică (moștenit din aramaicul מְדִינְתָּא‎ - məḏīntā, acesta din rădăcina דין‎ - „a judeca pe cineva”, arătând unde are loc judecata; کشور - kišvar în persană, cognat cu arabicul مَدِينَة‎ - madīna, „municipiu”;

          t) দেশ - Dēśa în bengali, देश – desh în hindi, ਦੇਸ਼ – Dēśa în punjabi (toate din sanscritul देश – deśá, din proto-indo-arianul *dayśás, din proto-indo-iranianul *dayĉás – „parte, punct; țară”), din proto-indo-europeanul *deyḱ- „a evidenția”).

          Amintim că în martie 2019 există în lume 195 de țări sau state suverane și independente, din care  193 sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite,  plus Vatican și Palestina care sunt observatori permanenți la Națiunile Unite. Și de facto mai există Kosovo și Taiwan, recunoscute ca state suverane și independente, dar fiecare recunoscut doar de circa o pătrime din statele lumii.

          Stat și țară sunt sinonime în majoritatea cazurilor, dar unele țări sunt federații de state. Asupra denumirilor țărilor vom face o analiză aparte, deși în postările noastre referitoare la călătoriile științifice „geodezice” sau turistice am avut mereu în vedere toponimia țării respective (Marea Britanie, Spania, Franța, Germania, Spania, Ungaria, Cehia, Coreea de Nord, Suedia, Polonia ș.a.).

 

Populația țărilor lumii

 

            România, din cei 7.515.175.200 locuitori ai planetei existenți la 30 iunie 2017 (vezi US Census Bureau - World Population Clock), avea 21.598.042 locuitori, adică 0,26% din populația  lumii, fiind pe locul 54 (vezi Recensământul Populației și Locuințelor – 2011). Câți dintre ei sunt „pe afară”, cu statisticile noastre, nu prea știm, nefiind interesați politicienii de numărul exact în dinamica sa, de care depinde și numărul de europarlamentari, așa că nu mai zicem nimic. Și iată că în octombrie 2016, după CIA (facts of the world), statistica înregistrează 19.334.000 locuitori (vezi AICI).

 România în Europa și în UE

 

          Suprafața totală a uscatului este de 148.940.000 km², adică aproximativ 29,1% din suprafața Pământului. Cele 195 de state suverane și independente și teritoriile dependente care au primit coduri oficiale în standardul ISO 3166-1 au diferite suprafețe de uscat la care se adaugă suprafața apelor interioare (lacuri naturale și artificiale, ape curgătoare), pentru unele suprafețe fiind inclusă și suprafața mării interioare. Marea teritorială și zona economică exclusivă nu intră în calculul suprafeței totale. Oare de ce? Datorită petrolului și gazelor exploatate de alții?

          Cu considerentele de mai sus, România, stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre, membru al Uniunii Europene, are o suprafață de 238.397 km2, adică 0,16% din suprafața uscatului planetei, ocupând locul 82.

Să fiți iubiți!

(continuare)

 

NC

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vizualizări: 125

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Aprilie 25, 2020 la 8:46am
Bună ace, țară!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->