Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

       Geografie lingvistică

 

       (postarea precedentă)

 

       Căsătorie

 

       Moto: „Soţia mea, n-am ce să zic,/ Nu pot să zic de ea nimic/ Şi chiar de-aş vrea să zic ceva,/ N-am când să zic, că zice ea.” („Unei soţii”, Mircea Pavelescu din „Antologia epigramei româneşti”, 2007)

 

       Căsătoria, conform  MDA2 (2010), cuvânt format din combinația „căsă  + tor + -ie”, este o „uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii”. Există căsătorie religioasă, oficiată înaintea preotului, căsătorie civilă, încheiată înaintea ofițerului stării civile, căsătorie mixtă, între două persoane de religii sau confesiuni diferite, iar pentru aristocrați uneori o căsătorie morganatică, adică a unui nobil sau a unui principe cu o persoană de o condiție socială inferioară, ca cele ale lui Carol al II-lea (vezi „Regele Carol al II-lea – amoruri scandaloase, corupție și crime”), că de Duda nu ne legăm.

       În diferite limbi, uniunii legale, liber consimțite, între un bărbat și o femeie, „stăpâna”, cu excepțiile apărute privind același sex, i se spune:

→ abielu în estonă (din abi, „ajutor” +‎ elu, „timp al vieții”);

→ ægteskab n în daneză, äktenskap n în suedeză (din germanicul de sud sau de jos echtschap,  „căsătorie”);

→ alach f  în romanșă;

→ alliance f în franceză (probabil pentru noile situații cu „părinte 1” și „părinte 2”, o să-mi întreb nepoata Amélie când crește mai mare);

→ amusnutʿyun - ամուսնություն în armeană;

→ avioliitto (din avio-, „marital” +‎ liitto, „uniune”), rekisteröity (înregistrat), parisuhde (din pari, „cuplu”, +‎ suhde, „relație”) în finlandeză, ultima definiție probabil pentru noile cazuri;

→ bia - বিয়া în assameză;

→ bibah - বিবাহ în bengali;

→ bihā - बिहा în nepaleză;

→ brak - брак m în bulgară, macedoneană, rusă și sârbo-croată, brak în croată (din proto-slavicul *borkъ, din *bьrati, „a lua” +‎ *-kъ);

→ byAh - ब्याह în hindi;

→ casamento m în portugheză și în galiciană (din vechiul portughez casamento, din latinescul casa, „casă”), căsătorie f  în română;

→ cut - စုတ် în burma;

→ edzeco, geedzeco în esperanto;

→ Ehe f în germană (din germanicele medievale ē, ēwe, din vechiul german ēwa, din proto-germanicele *aiwǭ, *aiwaz, “lege, obicei”, din proto-indo-europeanul *h₂óyu ~ *h₂yéws);

→ ekteskap n în norvegiană [din ekte, „adevărat” (din germanul medieval echt), +‎ -skap, „anexare”];

→ evlilik în turcă (din evli, „căsătorit”, +‎ -lik);

→ ezdevāj - ازدواج‏‎ în persană (din arabicul izdiwāj - اِزْدِوَاج‎, din rădăcina z-w-j -  ز و ج), izdivoj - издивоҷ în tadjică;

→ ezkontza în bască;

→ gaan-dtàeng-ngaan - การแต่งงาน în thai;

→ gámos - γάμος m în greacă (din grecul antic gámos - γάμος, din proto-indo-europeanul * ǵeme-, „a se căsători”);

→ gerlelt - гэрлэлт în mongolă;

→ giftemål n în norvegiană și în daneză (din vechiul danez giftermaal, danezul modern giftermål, din vechiul nordic giptarmál);

→ gyeolhon  結婚 în coreeană;

→ házasság în maghiară (házas + -ság; házas din ház +‎ -as, din proto-fino-ugricul *kota, „cort, colibă, casă”);

→ Heirat f în germană, heyrat - הייראַט‏‎ în idiș (din germanul medieval hīrāt, din vechiul german hīrāt);

→ hjónaband n în islandeză, hjúnaband n, hjúnalag n, hjúnaskapur m în feroeză;

→ hôn nhân, sự cưới xin, sự kết hôn, lể cưới în vietnameză;

→ hūnyīn - 婚姻, jiéhūn - 結婚 în chineză;

→ huwelijk f în olandeză, huwelik în africană (din olandezele medievale huwelic, huweleec, compuse din huwen, „a se căsători”, + leec, „cântând; jucând un joc”, cu referire inițială la celebrarea căsătoriei);

→ kaːn sŏm rōt - ການສົມຣົດ în laoțiană;

→ kaa riəp kaa - ការរៀបការ în kmeră;

→ kalyāṇam - கல்யாணம் în tamilă;

→ kekkon - けっこん în japoneză;

→ korc̣ineba - ქორწინება în gruzină;

→ lagna - लग्न n în marathi;

→ lai f în romanșă;

→ laulība f în letonă;

→ lètg f, letg f în romanșă;

→ mairiage în galica scoțiană, mariaedje m în valonă, mariage m în franceză, maridatge m în occitană, marriage în engleză (marriage din englezul medieval mariage, din vechiul francez mariage, din marier, „a se căsători”, din latinul marītō, „a se căsători”), din maritus, „iubit nupțial”, din mas, „bărbat, masculin, de sex bărbătesc”; echivalent cu marry +‎ -age);

→ małżeństwo n în poloneză (małżeń, „soț”, + stwo), manželství n în cehă și în slovacă (manžel, „soț”, +‎ -ství);

 

Cuvântul căsătorie în diferite limbi

 

→ mārenatanga în maori;

→ mariteso în novială;

→ martesë f în albaneză;

→ matrimoni m în catalană și în romanșă, matrimòni m în occitană, matrimonio m în italiană, spaniolă și galiciană, matrimónio, matrimônio în portugheză. matrimoniu m în asturiană, matrimonium n în latină, matrimony în engleză (toate, pe diferite căi, din  latinul mātrimōnium, „căsătorie”, din māter, „mamă” +‎ -mōnium, „obligație”);

→ ndoa în suaheli;

→ nekâh - نکاح‏‎ în persană, neke - неке în cazahă, nigah în azeră, nika în turcmenă, nikâh în turcă, nike - нике în chirghiză, nikoh - никоҳ în tadjică, nikoh în uzbecă (toate din persanul nekâh - نکاح‏‎);

→ nisu'in - נישואים‏‎ în ebraică;

→ nozze pl în italiană (din latinul nūptiae, din nūptus, „căsătorit; acoperit”, +‎ -iae);

→ odrúžennja - одруження n în ucraineană;

→ perkahwinan, pernikahan în malai;

→ pernikahan, perkawinan în indoneziană;

→ poosey m în manxi;

→ pòsadh m în galeză, pósadh m în irlandeză;

→ śādī - شادی‏‎ f în urdu, śādī - शादी f  în hindi;

→ santuoka f în lituaniană;

→ šljub - шлюб m în belarusă și în ucraineană;

→ sňatek m în cehă;

→ sobáš m în slovacă;

→ sposalizio m în italiană;

→ suprúžestvo - супружество n în rusă;

→ szolodujzséné în țigănească;

→ tsvdadatsvsdodi - ᏨᏓᏓᏨᏍᏙᏗ în șeroki;

→ viāh - ਵਿਆਹ în pandzabi, vivāh - وواہ‏‎ în urdu, vivāh – विवाह în hindi, în sindhi și în sanscrită;

→ vivāhajīvitaṃ - വിവാഹജീവിതം în malaieziană;

→ wedlock în engleză;

→ zakonska zveza f în slovenă;

→ zamúžestvo - замужество n în rusă;

→ zawāj - زواج‏‎ m în arabă;

→ ženítba - женитба f în bulgară, ženítʹba, jenitba - женитьба f în rusă;

→ żwieġ m în malteză (din arabicul zawāj - زَوَاج‎, „căsătorie”).

       Și iată că dicționarul Cambridge (english Cambridge dictionary) dă definiția modernă a căsătoriei (marriage - a legally accepted relationship between two people in which they live together, or the official ceremony that results in this), adică, pe românește „căsătorie – o relație legal acceptată între două persoane care trăiesc împreună sau ceremonialul oficial care are ca rezultat acest lucru”, dispărând cuvintele de bărbat și femeie.

       Cred că și dicționarul Oxford l-a schimbat, că ne atrăgea atenția (vezi AICI)! Și acolo veți citi că definiția nemodificată [At the moment, the Oxford English Dictionary (OED) still defines marriage as being a “formal union of a man and a woman, typically as recognised by law, by which they become husband and wife.”], adică „În acest moment, Oxford English Dictionary (OED) încă definește căsătoria ca fiind o „uniune formală a unui bărbat și a unei femei, de obicei recunoscută de lege, prin care ei devin soț și soție.” Succes, băieți și fete! Și partidul USR gândește la fel și e votat de tinerii români!

       Trecând noi Canalul Mânecii, constatăm că francezii au modificat deja definiția din Larousse, împăcându-i pe toți [mariage - acte solennel par lequel un homme et une femme (ou, dans certains pays, deux personnes de même sexe) établissent entre eux une union dont les conditions, les effets et la dissolution sont régis par le Code civil (mariage civil) ou par les lois religieuses (mariage religieux); union ainsi établie], adică, pe românește „căsătorie - act solemn prin care un bărbat și o femeie (sau, în unele țări, două persoane de același sex) stabilesc între ele o uniune ale cărei condiții, efecte și anulare sunt reglementate de Codul civil (căsătoria civilă) sau de legi religioase (căsătoria religioasă); unire astfel constituită”. Asta e!

 

       Căsătoria în (c)arte

 

       Moto: „Mamă! Tată! Ard de dor!/ Am decis să mă însor/ Cu fata lui moş Arvinte,/ Că-i frumoasă şi cuminte” („Să mă-nsor?” de Ion Pribeagu)

 

       Mai corect e să citiți poezia întreagă a lui Ion Pribeagu, așa că folosiți doar un click dacă sunteți în fața ecranului calculatorului sau la o altă componentă inteligentă sau „device” (AICI). Ca să nu fim surprinși, pentru căsătorie avem și livrescul matrimoniu sau poeticul himeneu (din fr. hyménée, lat. hymenaeos, ngr. ὑμεναῖος, în antichitate  imn de nuntă la romani, Hymen fiind zeul căsătoriei la greci, chiar dacă vă gândiți la himenul care pe vremuri era zdrențuit abia după nuntă). I se mai spune partidă, familiar căpătuială sau căpătuire (s-ar potrivi la mine, sudist, care luai ardeleancă, indiferent ce zic intelectualii clujeni), căsnicie, livrescul mariaj, menaj, viață conjugală, juridic coabitare, conviețuire; măritiș, unire, rar măritare, măritat, popular mărit, însurătoare, însurat, învechit însurare sau însurăciune, popular însoțire, nuntire, nuntit, mezalianță. Și toate astea nu puteau lipsi din istorie, literatură, pictură, sculptură, muzică și din ce mai vreți!

       Și se merită să dăm câteva citate asupra căsătoriei, trimise printr-un mesaj email de prietenul Nicu Decsei din Satu Mare și câteva epigrame găsite în paginile web.

       Oscar Wilde compară bigamia și monogamia („Bigamia înseamnă să ai o nevastă în plus; monogamia e același lucru”). Cristian Păuna are replica românească la bigamie („`Între două nu te plouă`,/ Spune-o vorbă românească,/ Dar rămâi și fără ouă,/ Spune alta bâtrânească”).

Căsătorie sau fotbal?

 

Familiști convinși

 

            Nu știm ce credea frumoasa Brigitte Bardot despre căsătorie, dar am aflat ce credea despre fidelitate („Este mai bine să nu fii fidel, decât să fii fidel fără să ți-o   dorești"). Mihai Cosma descrie în „Epigrame cu şi despre femei”, 2010, soţia fidelă (Cântată-n versuri de aezi,/ Mereu iubită de bărbaţi,/ E cea mai castă până vezi.../ Ce mulţi mai sunt încornoraţi!).

 

 

Un băiat fără vicii

 

       Cu toate că  unul din frații Disney, Walt Disney a declarat preferința sa pentru Mickey Mouse în dauna femeilor („Il iubesc mai mult pe Mickey Mouse decât pe orice femeie pe  care am cunoscut-o"), s-a însurat cu secretara sa și a avut două fete minunate. Este vorba de Walter Elias Disney, regizor, producător, animator, scenarist și antreprenor american , câștigător de 22 de ori al premiilor Oscar, cofondator al casei Walt Disney, cunoscut chiar și în rândul copiilor. Este cel care când a sosit la Los Angeles, avea 40 de dolari în buzunar și un desen neterminat în servietă. Eroii lui Disney, model în căsnicie, au constituit „epoca de aur” a desenului animat, începând cu Mickey Mouse, creat la 15 mai 1928, cu vocea lui Walt Disney (vezi AICI)).

         În căsătorie sau în afara ei, știm, ca și Henry Kissinger, că există un așa-zis război între sexe („Nimeni nu va câștiga razboiul sexelor; se fraternizează prea mult cu inamicul"). Cu toată fraternizarea, noi știm „cine are întotdeauna dreptate”. Are întotdeauna dreptate mai ales Jumătatea conjugală definită de Vasile Bolocan prin 2007 („Eu nu vă cer să-mi daţi dreptate,/ Dar, după câte înţeleg,/ Femeia este jumătate/ Doar când bărbatul nu-i întreg”). Este cea care duce greul oricărei familii, căreia și eu i-am atribuit o mulțime de epitete (vezi „Femeile”).

       Și uite o nevastă de pe la vecinii din vest,  Zsa Zsa Gabor, care are declarații interesante („Personal, nu știu nimic despre sex, deoarece am fost măritată tot timpul"). Eu o înțeleg, că a avut o căsătorie morganatică, a devenit Prințesa Sári von Anhalt de la căsătoria cu Prințul Frédéric von Anhalt, a fost și unguroaică, și actriță americană, și regină a frumuseții în Ungaria în 1936, emigrând în Statele Unite în 1941. Nu știm dacă și-a luat la pachet și prințul (vezi Picture Mommy Dead,  1966).

 

Adevărul istoric

 

       Să ne amintim că există și divorț și căsătorie cu repetiție, dar care nu e agreată, de exemplu, de Rod Stewart („În loc să mă recăsătoresc, mai bine îmi găsesc o femeie care să nu-mi placă și-i dau pur și simplu o casă"). Noi, în „socialism”, i-am răspuns cu un film (vezi „Căsătorie cu repetiție”).

       Probabil că prima jumătate a lui Rod a fost ca românca descrisă de Mircea Pavelescu („Soţia mea, n-am ce să zic,/ Nu pot să zic de ea nimic/ Şi chiar de-aş vrea să zic ceva,/ N-am când să zic, că zice ea”). Și să nu nege bărbatul că soția e stâlpul casei, stăpâna casei, cu câteva excepții în diferite etape în istorie.

 

Soția e stăpâna casei!

 

       Probabil este vorba de drăcoaicele definite în 2011 de Dan Norea în „Epi...Gramatica”, partea II-a, Rai versus iad („Cine poate să-mi ateste,/ Fie soţi, fie burlaci:/ Oare dracii au neveste/ Sau nevestele au draci?”).

       Și trecând timpul, zic unii că această căsătorie e o singurătate în doi, dar ne lămurește Rainer Maria Rilke cu solitudinea asta („O căsnicie bună este aceea în care fiecare îi încredințează celuilalt rolul de paznic al solitudinii sale. Odată ce este acceptată realitatea că până și între ființele omenești cele mai apropiate continuă să existe distanțe infinite, poate înflori o conviețuire doar dacă cei doi izbutesc să iubească depărtarea dintre ei, care îi îngăduie fiecăruia să-l vadă pe celălalt integral și profilat pe un orizont vast.”). Complicată treabă!

       Iar „solitudinea este preţul evoluţiei”, după cum ne asigură Paramahansa Yogananda, cel care susține că „un sfânt este un păcătos care nu s-a dat bătut niciodată”, nu ca noi, păcătoșii de rând cu prea multe vicii, dar de care ne scapă bătrânețea.... Călugărul indian Yogananda, născut Mukunda Lal Ghosh, era specialist în  „meditație și Kriya Yoga”, primul mare gânditor ce a plecat în SUA, fiind „primul indian de vază” găzduit la Casa Albă de către președintele Calvin Coolidge în 1927.

       Poate de la el ar fi trebuit să se inspire Valeria Mahok la definirea   sfârşitului celor de capul lor, în mod sigur necăsătoriți („Dacă în singurătate/ Nici să cugeţi nu mai poţi,/ Atunci neîntârziat/ Ai să-mparţi apă la morţi”).

       Să nu uităm, totuși, de iubirea cu care începe o căsătorie, de veșnicul îndrăgostit Ducu Bertzi („M-am îndrăgostit numai de ea”), de Mirabela Dauer și Gabriel Dorobanţu cu visele sau visurile lor („Te-am visat ca niciodată”), tot de Gabriel Dorobantu („Hai, vino iar in gara noastră mică”), de Nicu Alifantis într-o zi de decembrie („Decembrie”) și tot așa.

       Parcă văd că mă faceți nostalgic, dar era o anumită candoare, un anumit respect în comportarea noastră cu fetele și așa era și muzica acelor ani. Vă dau ca dovadă pe Marian Nistor  cu formația Savoy – „Domnisoară (Lacrimă și cânt)”. Cântăreți de valoare sunt acum și Paul Surugiu – Fuego (iubitor de poezie adevărată) și Horia Brenciu cu HB Orchestra într-un „Duet de senzaţie” (Sala Palatului, 5 nov. 2016). La Tudor Gheorghe sărim peste toate melodiile de dragoste, că unii latră la el ca la lună că a avut curajul să ne îndemne „Doamne, fă, dacă se poate/ Să nu fure nimeni niciun an/ Din această țară cu de toate/ Și vom face rai din Bărăgan!”  (vezi „Rai din Bărăgan”).

       Dacă vă place muzica populară, întrebați-l pe Fuego cum l-a îndrumat măicuța sa adoptivă Irina Loghin să se căpătuiască („Măicuța vrea să mă-nsor”), cea care dialoghează pe aceeași temă cu Ion Dolănescu, cum că e bai dacă te treci („Ioane ți-a trecut vremea”). Puteți trece și Prutul, în țara de care zicea unul, cel ce vrea doar „dreapta” și dispariția „stângii”, ba că e o altă nație, ba alt popor, să vedem dacă-i puteți înțelege pe  Nicolae Gribincea și Ansamblul Plăieșii („La o nuntă la Sălcuța”). Că tot ei au și un cântec despre limba lor maternă („Limba română”). Așadar, alt popor? RDG și RFG aveau popoare diferite?

       Reveniți pe aici și dați-i crezare lui Valentin Sanfira și îndemnului mamei proprii („Insoară-te, mai copile!”). Cu toate că acum armata nu e obligatorie, băieții se feresc să se căsătorească și iau fetele în concubinaj, relația aia complicată”, că pe vrenuri și muzica de cătănie era la ea acasă, cum ne denonstrează și Ionuţ Fulea („Când era ca să-mi petrec”). Că se zicea că bărbat e doar cel care a făcut armata... Că, vorba lui Grigore Lese, cu bărbați de ăștia s-a trecut prin vremuri în jur cu cele trei imperii sau în unul din ele („Cântece care ne-au însoțit istoria”).

       Și ca să mai și râdem să ascultăm și formația lui alde Dinescu, Mambo Siria („Tinerel m-am însurat”) și Taraful din Vărbilău („Constantine, Constantine”), care avertizează Constantinii să fie atenți cu fetele din București, „că-n urma lor pustiu rămâne!”, chiar dacă știm de mult timp cântecul, de când mergeam la cenaclul Flacăra... cu toată familia, chiar și cu mama soacră, Silvia!

       În căsătorie sunt și păcate și regrete, pe care le aflăm din spovedania lui Ioan Bocșa, întâi cu Adda („Ană, zorile se varsă”), apoi profesorul jucându-se pe note cu Tudor Gheorghe de-a Ana și Maria (Duel inedit). Că de, așa-i viața, când sunt și necazuri, vorba Ioanei Ignat şi a lui Grigore Leşe („Mamă, inima mi-i arsă”). Adică viața asta care după Gheorhe Roșoga trece fără să bagi de seamă, inclusiv printr-o căsătorie și formarea unei familii („Gheorghe”).

       Celor cărora nu le place muzica de mai sus le recomand înregistrarea din 20.06.2019  a premierei „Nunta lui Figaro" de W.A.Mozart, de la Ateneul din Iasi, (Figaro - Andrei Bogdan Chipirişteanu,  Susanna - Alexandra Magdalena Dornianu, Contele Almaviva - Maximilian Egidiu Ciuraru, Contesa Almaviva - Andreea Teodora, Cherubino - Cosmin Berzințu,  Don Bartolo - Vlad Daniel Pîrleciu, Marcellina - Anastasia Voleanski, Don Bartolo - Caludiu Eusebiu, Barbarina: Cesonia Ioniță). Cuvântul nuntă este moștenit dintr-o formă ipotetică anterioară *nupți, din latinescul nūptiae, „nuntă”!

       În rest, căsătoriți și necăsătoriți sau într-o altfel de relație, chiar „complicată”, cum se caracterizează unii pe facebook, să fiți iubiți! S-auzim de bine!

       Mulțumesc Lui Dolores și Vioricăi pentru ajutorul dat prin consultații utile!

 

       (continuare) sau (AICI despre PAȘTE))

 

       Adept al familiei tradiționale, Constantin NIŢU

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

Vizualizări: 305

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Martie 14, 2020 la 7:31pm

ACTIV
Comentariu publicat de Aurora Luchian pe Martie 14, 2020 la 2:18am

FELICITĂRI!


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Februarie 7, 2020 la 6:06pm

Mulțumim! Acelaș respect! Vă ofer o....

http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ampanie


admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Februarie 6, 2020 la 10:44pm

Respect și admirație!

© 2020   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->