Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

        Jocuri de cuvinte – geografie

        (geografie lingvistică)

        (postarea precedentă)

        Geografie

        Moto: „Dacă stau şi mă gândesc bine cred că eram într-a treia... Învăţam şi matematică, şi gramatică şi istorie, şi geografie... Vezi?! Asta-i ţara ta, fata mamii. La geografie înveţi pe unde sunt munţii noştri, cum se cheamă fiecare, pe unde curg apele, unde este aşezat satul. Ia uită-te aici, vezi aţa asta albastră? O vezi? Acesta e Argeşul.... De pe aici au plecat bunicii tăi. Ce mai livezi cu mere, şi pere şi prune cresc pe pământurile acelea... Şi undele Argeşului sclipesc în soare ca nişte bănuţi de argint. Cum să nu-ţi placă geografia? Nu vrei să afli cât e de frumoasă ţara noastră, pe unde se află ea, prin ce locuri au trăit bunicii şi străbunicii tăi?... Aşa-mi vorbea mama despre geografie şi eu o ascultam amuţită de emoţie.” (Constantina Caranfil, în „Cea mai dragă lecţie de geografie”)

Și americanii știu geografie

        Aflăm noi că a apărut metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022. Și pe ocolite am tras concluzia că rolul disciplinelor istorie și gegrafie ar fi diminuat drastic. Măi, domnilor tovarăși, umblați la spațiu și la timp?

        Despre spațiu și timp am scris de multe ori. Dacă cu timpul se ocupă istoria, cu spațiul se ocupă geografia. Am evoluat pas cu pas și am conștientizat că ne aflăm în Univers, în Galaxia Noastră, în sistemul solar, pe a treia planetă de la Soare numită Pământ și chiar într-un loc de pe Pământ, în niciun caz în barbarul „locație”, cuvânt folosit acum chiar și de informaticieni și de aproape toți oamenii (v. „Jocuri de cuvinte – Univers, cosmos, astronomie”)!

        Noi ne-am jucat și cu „locația” asta (v. „Jocuri de cuvinte – loc, localizare”)! Asta ne-a ambiționat, ca după ce am scris multe alte lucrări și manuale, să scriem încă o carte „Servicii bazate pe localizare” (v. prin click), după ce apărură atâtea „gadgeturi” cu care îți poți determica locul de pe planetă, nu „locația”! Pentru că fiecare om are un loc al lui, un „acasă” al lui (v. „Dor de acasă”).

Servicii bazate pe localizare”

        Dar toate astea le-am învățat în familie, dar cel mai mult în școli, la orele de geografie și le-am practicat prin deplasarea noastră în diferite locuri ale planetei (v., de exemplu, „Călătorii geodezice - Suedia”). Geografie am zis? Obiectul școlar, înpreună cu istoria, pe care unii vor să le scoată din programă? Ptiu, drace!

        Dicționarele ne lămuresc repede. Din MDA2 (2010) aflăm că „geografie” a purces la noi prin francezul „géographie” și este o „știință care studiază și descrie învelișul terestru, cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, economic, etnografic etc.”

     Și are multe ramuri, corespunzătoare domeniilor de cunoaștere și de activitate (geomorfologie, geografie biologică, geografie botanică, geografie economică, geografie matematică – rudă cu geodezia, geografie politică sau geopolitică, geografie zoologică, geografie demografică, geografie meteorologică etc.)

        Vedeți că în postările noastre jonglăm cu geografia lingvistică, cea care se ocupă cu metodele de cercetare a limbilor, graiurilor și vocabularelor acestora, în care fenomenele de limbă sunt cartografiate, fiind strâns legată de geografia etnografică, cea care studiază distribuția etniilor pe planeta pământ, cu evoluția lor în timp și spațiu, dar și de toponimie, ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor proprii de locuri (toponomastică, din fr. „toponymie”), despre care noi am scris multe (v., de exemplu, „Călătorii geodezice - Toponimia franceză 5”).

        Așadar, moștenit din cuvântul francez géographie, cuvântul geografie e format din geo- +‎ -grafie, francezii moștenindu-l din latinul geōgraphia, romanii din grecescul antic γεωγραφία – geōgraphía, din grecescul koine γεωγραφία - geōgraphía, din protogrecescul γεωγράφος - geōgráphos, format din γεω- - geō- + γράφω - gráphō, „a scrie”.

        Și așa geo, „pământ”, a devenit prefix universal. Deoarece pomenirăm de limbajul koine, acesta este un dialect alexandrian, cunoscut ca atic, elenistic sau biblic. În diferite limbi cuvintele inițiale au fost moștenite pe diferite căi și au o anumită arie de raspândire.

        În alte limbi cuvântului „geografie” i se zice:

• aardrijkskunde în neerlandeză (din aardrijk +‎ -s- +‎ -kunde, aardrijk, „pământ”, din neerlandezul evului mediu erderikem, din aard +‎ rijk, kunde, „știință”, din proto-germanicul *kundīn, probabil din protoindoeuropeanul *ǵneh₃-);

• ašxarhagrutʿyun - աշխարհագրություն în armeană;

• bhūgol - بھوگول‏‎ în urdu, bhūgol - भूगोल în nepaleză, marathi și în hindi, bhugol - ভূগোল în bengali, bhūgoḷ - ભૂગોળ în gujarati, bhūgolaḥ - भूगोलः în sanscrită, bhūgōḷaśāstraṃ భూగోళశాస్త్రం în telugu, bhugül - ভূগোল în assameză (toate din sanscritul भूगोल - bhūgola, „pământ”, acesta din भू - bhū, „pământ, teren; Pământ”, +‎ गोल - gola, „sferă, cerc”);

• chirigaku - ちりがく în japoneză;

• coğrafiya în turcă, tătară crimeeană și azeră;

• daearyddiaeth în velșă sau galeză (din daearydd, „geograf” +‎ - iaeth, sufix);

• địa lý học - 地理學 în vietnameză;

• dìlǐ xué - 地理学 în chineză;

• douaroniezh în bretonă;

• Erdkunde în germană (Erde +‎ -kunde, Erde, „pământ”, din vechiul german erda, din protogermanicul *erþō, kunde, „știință”, devenit sufixul -kunde);

• földrajz în maghiară (föld + rajz, föld, „pământ, teren, sol”, probabil din föl, „partea de sus a ceva”, +‎ -d, sufix substantival, original sufix diminutival, rajz, „desenare”, din rajzol, „a desena”, luat, de unde până unde, din germanul reißen, „a lăcrima”, cu sufixul de formare a verbelor -ol);

Planeta Pământ, obiectul geografiei

• geografeia în romanșă sau retoromană, geograafia în estonă, geogrāfi - географи în abhază, geografi în indoneziană, daneză, norvegiană, suedeză și malaeză, geografía - γεωγραφία în greacă, geografia în italiană, catalană, corsicană, finlandeză, novială, occitană, poloneză, portugheză, spaniolă și romanșă, Geografie și Geographie în germană, geografie în română, cehă, afrikaans și neerlandeză, geografija - географија și zemljopis - земљопис în sârbo-croată, geografija - географија în macedoneană, geografija - география în rusă și bulgară, ģeogrāfija în letonă, geografija în lituaniană, malteză și slovenă, geografio în esperanto și în ido, geografiya - география în bașkiră, geografye - געאָגראַפֿיע‏‎ în idiș, geographia în interlingua, geo'graphia - גֵּאוֹגְרַפְיָה‏‎ în ebraică, geographia în latină, géographie în franceză, geography în engleză, geograpia - გეოგრაფია în gruzină, giografìa în siciliană, heohrafija - географія în ucraineană, hjeahrafija - геаграфія în belarusă, heograpiya în tagalogă, jewografi în creolă haitiană, jiografia în suaheli, joghrāfīyā - جغرافیا‏‎ în persană, juġrofiya - ҷуғрофия în tadjică, xeografía în galiciană și asturiană;

• gītā-šenāsī – گیتاشناسی în persană‏‎;

• ilmu alam în malaeză;

• jirihak - 지리학 în coreeană;

• landafræði și landfræði în islandeză, landafrøði și landalæra în feroeză;

Cuvântul „geografie” în diferite limbi

• maantiede, maantieto și geografia în finlandeză;

• mātai matawhenua, mātauranga whenua în maori;

• nunaujuq - ᓄᓇᐅᔪᖅ în eschimosă;

• phūm sāt - ພູມສາດ în laoțiană, pʰuum saah - ភូមិសាស្ដ្រ în kmeră;

• poomísàat ภูมิศาสตร์ în thai;

• puviyiyal - புவியியல் în tamilă;

• taladutaan, heograpiya în tagalogă;

• taledav în volapuk;

• tíreolaíocht în irlandeză;

• uraqita în ajmara;

• zeměpis și geografie în cehă, zemljepis și geografija în slovenă;

• źməkpohəna - ځمکپوهنه‏‎ în pashto (Afganistan).

        Geografie lingvistică

        Moto: „La noi geografia produce istorie.” (Octavian Paler)

        Dăm un exemplu de geografie. Expresia geografie lingvistică este moștenită din limba franceză (géographie linguistique) și cuprinde metodele de cercetare care înregistrează pe hărți varietățile dialectale ale unei limbi și le interpretează în perspectivă geografică. Pe baza ei se realizează hărți, atlase, studii, monografii lingvistice și alte lucrări care constituie o componentă a dialectologiei, ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul dialectelor și al graiurilor unei limbi.

        Dialectul e moștenit din fr. dialecte, moștenit din latinul dialectus, din grecescul antic διάλεκτος - dialektos (click pe dialecte în Trésor de la langue française informatisé, „Tezaurul digitalizat al limbii franceze, pentru care scriu și adresa paginii web: https://en.wikipedia.org/wiki/Tr%C3%A9sor_de_la_langue_fran%C3%A7aise_informatis%C3%A9).

       Graiul este o ramificație teritorială a unei limbi, ramificație ale cărei trăsături caracteristice o deosebesc de alte ramificații teritoriale ale aceleiași limbi. Unii îl numesc și jargon, dar jargonul (din fr. jargon, din vechile franceze jargon, gargun, ciripit de păsări", din rădăcina *garg care se referă la sunete scoase din gâtlej, vezi gargouille, gargariser, gargoter) este un limbaj specific anumitor categorii sociale, prin care acestea se disting de masa mare a vorbitorilor, caracterizat prin abundența cuvintelor și a expresiilor specializate sau pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi.

        Ca exemplu, dialecte în limba română sunt aromâna, meglenoromâna și istroromâna. Graiul este o unitate lingvistică subordonaă dialectului, caracteristică unei regiuni restrâse (e.g. Maramureș, Banat etc.).

        Întâlnim și noțiunea de idiom (din francezul idiome, din latinul idioma, din grecescul antic ἰδίωμα - idíōma, „particularitate, proprietate, frazeologie particulară, idiom”, de la ῦιοῦσιαι - idioûsthai, „a-ți face ție înșiși”, din ἴδιος - idios, „a-ți face propria părere”), limba unei populații restrânse, din cadrul unui grup etnic mai mare, prezentând deosebiri față de limba comună, care poate fi dialect, subdialect sau grai, dar nu adâncim conținutul aici.

        Există o deosebire netă între geografia lingvistică și monografia lingvistică. Prima studiază răspândirea și evoluția formelor (fonetice, morfologice, lexicale, sintactice etc.) într-o perspectivă largă, cu o capacitate explicativă mai mare, în câteva sau în toate graiurile unei limbi, reconstituind istoria acestora pe baza repartiției geografice, în timp ce a doua studiază graiul într-o perspectivă închisă, de „celulă lingvistică”, cu o capacitate explicativă mai mică.

        Ea a fost folosită pentru prima oară de către lingvistul german G. Wenker în lucrarea sa Sprachatlas von Nord und Mitteldeutschland („Atlas lingvistic al Germaniei de Nord și de Centru”), apărută în 1881, dar s-a impus prin lucrarea lui Jules Gilliéron și Edmond Edmont, apărută la Paris în 1902-1910, Atlas linguistique de la France („Atlas lingvistic al Franței”) și prin studiul fundamental al lui Jules Gilliéron, apărut în 1918 la Paris, Généalogie des mots qui désignent l’abeille („Genealogia cuvintelor care denumesc albina”), consacrat examinării primei hărți din atlas.

        Una dintre constatările fundamentale pe care Gilliéron le face pe baza materialului interpretat este călătoria formelor, a cuvintelor care explică evoluția graiurilor. Dar să ne oprim, deoarece în general, despre limbă, am scris și vom scrie în alte „jocuri de cuvinte”! Am dat doar un exemplu de geografie mai aparte....

          Geografia în (c)arte

          Moto 1: „Ştiinţa geografului se măsoară cu kilometrul.” (Simion Mehedinţi)

        Moto 2: „... Iar geografia înseamnă orientare elementară în spațiu și nu denumiri care trebuie memorate. Azi, copiii și tinerii au marea șansă de a călători, de a vedea lumea, de a se bucura de marile creații ale omenirii din toate timpurile și din toate spațiile, din preistorie până în era zborurilor cosmice și din Laponia până în Patagonia.” (Ioan-Aurel Pop, „Școala fără istorie și geografie”, Facebook, 6 ianuarie la 16:21)

        Și vreți voi să scoateți geografia din școli? Să nu mai deseneze copiii hărți? Să nu știe în ce loc de pe Pământ sunt? Să fie într-o „locație”, cum zicea o prezentatoare de pe la tvr1 în ziua de 06.01.2021, pe la ora 10.03?

        Să nu știe ce sunt și cum se măsoară latitudinea și longitudinea, cum se bâlbâia o operatoare de pe la STS când nu știa să transforme unitățile de măsură din grade și fracțiuni de grad în grade, minute și secunde când a căzut în munți avionul lui Iovan?

Traseul cu avionul, parcurs în 10 ore 35 minute, escală în Olanda doar pentru alimentare, fără ieșire din avion (cu aplicația Rome2rio)

        Nu numai STS-ul e slab la geografie. Poliția de Frontieră se poate lăuda cu minunații polițiști care calcă apăsat și responsabil zonele de responsabilitate ale frontierei țării. Mai greu e cu polițiștii piloși de la punctele de frontieră, inclusiv din aeroporturi. Ne-a dovedit-o ziaristul Radu Banciu (http://www.youtube.com/watch?v=W9eu8EyZW2A), bun cunoscător nu numai de sport, ci și de geografie.

        Sosise în București, pe aeroportul din Otopeni, din insula Madeira (Regiunea Autonomă Madeira cu capitala la Funchal, cu steag propriu și legislație proprie). O polițistă l-a întrebat în ce țară e Madeira, el i-a răspuns Portugalia. Polițista repede a ripostat că e zonă roșie (covid) și trebuie să stea în carantină 14 zile. I-a explicat omul că insula e la 1100 km de Lisabona, are propria legislație și nu e sub legislația Portugaliei și acolo nu e zonă roșie. Fata a ieșit din spatele ghișeului.

        Vorbind omul mai tare, s-au ofuscat ceilalți polițiști de frontieră, au ieșit din ghișee și i-au înconjurat pe cei doi. Atunci le-a ținut omul o lecție de geografie, că nu cunosc geografia Uniunii Europene. Că și Franța are câteva departamente „peste mări (și țări)”, care nu sunt în Hexagon și nici în aceste departamente situația covid nu e ca în Franța! Așadar, sunteți împotriva geografiei?

        Copiii moșului, stați calmi! Istoria geografiei e veche! Că încă din secolul al XIX-lea geografia a devenit disciplină universitară. Ar râde de noi grecii, urmașii primei civilizații creatoare a geografiei, atât ca știință, cât și ca filosofie și mod de viață.

        Auzirăți voi de Thales din MiletHerodot (autor al primei corografii, de care precis nu știu politicienii absolvenți de universități de apartament), Eratostene (autor al primei hărți cunoscute a lumii, care a calculat circumferința Pământului), Hipparc, Aristotel, Ptolemeu, care au adus contribuții majore la disciplina Geografie?

        Ar râde apoi romanii, cei care au adus noi tehnici pe măsură și care au cartografiat noi regiuni, care i-au completat pe babilonieni, pe egipteni și pe greci. Auzit-ați voi de harta babiloniană a lumii (Imago Mundi)? Nu prea cred! Despre dezvoltarea geografiei în China precis nu știți!

Harta babiloniană a lumii

        Am văzut pe acolo, prin 1980, că doar nu m-am dus să-mi aduc anexe pentru vreo casă, construită prin banii vreunei mătușe ca Tamara sau pe banii luați pe ore de meditații la fizică prin sudul Transilvaniei! Erau documente despre regiunile îndepărtate de China, scrise despre civilizațiile din Orientul Mijlociu, India și Asia Centrală, despre călătoriile lui Zhang Qian (secolul al II-lea î.Hr.), de alt amiral faimos al lor, care ar fi ajuns și în America, despre care am scris și eu (v. „Călătorii geodezice - China”)!

        Că doar nu v-a interesat apoi nici lumea medievală arabo-musulmană, dintre 800 și 1050, de la redescoperirea sintaxei matematice a lui Pleam, pe care arabii au numit-o Almageste, tradusă în arabă de Al- Khawarizmi. Așa că geografia greacă este îmbogățită de arabi, persani și indieni.

        Precis n-ați auzit de marii călători, că nu se învață la doctoratele alea de securitate națională, cum ar fi Al-Maqdisi (c. 945-1000), Idrisi (cărora le datorăm prima mare geografie a occidentului, în jurul anului 1150). Idrisi e cel care a rămas la curtea lui Roger al II-lea al Siciliei, unde a scris Cartea lui Roger (Nuzhat al-Mushtaq fi'khtir-q al-Afaq), apoi, mai târziu, Ibn Battuta (1304-1370), și Ibn Khaldun, care au păstrat și îmbogățit astfel moștenirea greco-romană.

        Că de Idrisi auziră și americanii (Abu Abdullah Muhammad al-Idrisi al-Qurtubi al-Hasani as-Sabti, sau simplu al-Idrisi, adică أبو عبد الله محمد الإدريسي القرطبي الحسني السبتي‎; 1100 – 1165 d.Hr.), cu istoria lor mai recentă, care făcură ce făcură și dădură numele lui unui pachet de programe pentru crearea și gestionarea sistemnelor informatice geografice! Cum, nu știți ce sunt alea? Întrebați-i pe foștii mei studenți, că ăștia precis știu! Și pe care nu prea vă omorâți să îi angajați. Și în fiecare primărie, în fiecare aparat al consiliului județean, în fiecare prefectură, ar fi necesar un analist SIG (GIS) în locul unui lipitor de afișe. Asta numai dacă vreți digitalizarea, eu fiind pionier în digitalizarea hărților de prin 1978 prin temele de cercetare rezolvate la nivel național și internațional.

        De  Marco Polo auzirăți? Întrebați copiii! Ăștia precis știu! E cel care a stat 17 ani (1274-1291) în China împăratului mongol Kubilai Khan. S-a întors la Veneția în 1295. Luat prizonier în Genova în timpul războiului dintre cele două orașe, a dictat în celula sa din închisoarea Rustichello din Pisa povestea călătoriilor sale în statele Kobilai, intitulată Moneda lumii, care a avut un succes considerabil.

        Și abia atunci Interesul pentru geografie a crescut considerabil în lăudatul occident căruia i vă tot închinați, ducând la o reînnoire a cartografierii. Cum care cartografiere? Aia de care avem nevoie toți, ca să reprezentăm tot ce ne înconjoară, parcelele de teren (bazele de date cadastrale), distribuția cuvintelor și limbilor pe zone, distribuția surselor de poluare de care cam uitați, distribuția densității populației, distribuția veniturilor populației și tot ce mai doriți, de care aveți nevoie doar la un eveniment „nașpa”!

Și așa am ajuns la geografia modernă, la marile descoperiri maritime, la determinarea „figurii” Pământului în Renaștere, la tabelele de coordonate ptolemeice disponibile din 1475 care au făcut posibilă construirea de hărți, inventarea tipografiei, care a permis difuzarea largă a hărților.

        Iar utilizarea busolei transmise de arabi și chinezi a permis navigarea în largul mărilor și oceanelor. Încă din secolul al XIII-lea a apărut un nou tip de hărți pentru a ajuta la navigație, portolanele. A ieșit în evidență școala de hărți din Mallorca, unde existau mulți cartografi evrei! Evrei pe care tot occidentul i-a declarat în repetate rânduri proscriși!

        Verii noștri portughezi au încercat să ajungă în India și China prin organizarea de „excursii” de circumnavigație din Africa, conduse de Vasco da Gama. Verii noștri spanioli, datorită lui Cristofor Columb, despre care noi am scris, au încercat să ajungă în China prin vest, traversând Oceanul Atlantic, dar căruia i-au subestimat întinderea (v. „Călătorii geodezice - Spania”)!

        Magellan a propus să facă un tur al lumii prin America de Sud și a descoperit Oceanul Pacific, Jacques Cartier a făcut prima sa călătorie în Canada în 1534. La mijlocul secolului al XVI-lea, Francis Xavier a început evanghelizarea Japoniei. Cei mulți încă nu studiau geografia...

        Așa că expedițiile maritime ce au urmat în secolele al XV-lea și al XVI-lea au sporit foarte mult cunoștințele despre planeta Pământ, a treia de la Soare! Și aceste expediții au fost însoțite de o activitate scrupuloasă de observare astronomică și geografică.

        Trecerea de la societatea feudală la societatea capitalistă modernă, cu dezvoltarea dreptului roman și a drepturilor de proprietate asupra terenurilor a necesitat măsurători cadastrale, dezvoltarea  registrului funciar, a cărții funciare! Noi am descris și cartea funciară. Așa că suveranii europeni, nobilii, conții, baronii, moșierii voiau s-și legiferezre dreptul de proprietate, să știe precis ce domenii au.

        Apar pe rând prăjina pentru măsurarea lungimilor, ruleta, firul de invar, primele aparate de măsurare a unghiurilor, teodolitele. Adică totul e în mișcare! Se dezvoltă diferite științe despre Pământ, ca geologia, geodezia. Gerardus Mercator descoperă noi proiecții cartografice! Și voi nu vreți să învețe copiii chestiile astea? Nu să le memoreze, ci să judece că nu cu ei începe lumea, să cunoască noțiuni importante pentru viață, despre sateliții GPS, despre sateliții de teledetecție, despre receptoare GPS!

        Abia în secolul al XVIII-lea geograful și cartograful devin ocupații diferite! James Cook și Perugia au explorat Pacificul. Prin scrierile sale, dacă nu știți, aflați că Jean-Jacques Rousseau a promovat reabilitarea experienței de teren ca sursă de predare și cunoștințe geografice. Johann Heinrich Pestalozzi a creat școli care au aplicat ideile lui Rousseau în special pentru predarea geografiei. Și ce se pretează geografia asta la predare online!

        În secolul al  XVIII-lea geografia a început să apară ca disciplină științifică, dar abia în secolul al XIX-lea și-a luat un loc real în educație în Europa. A fost recunoscută ca disciplină în sine și a făcut parte dintr-un curriculum universitar, în special la Paris și Berlin, dar nu neglijați Moscova și Petersburg, Beijing și alte centre de putere. Noi am scris despre Ordonance Survey, organul responsabil cu datele geodezice și cu hărțile în UK, unde am fost prezent în 1991, la aniversarea a 200 de ani de la creare (v. „Călătorii geodezice - Bournemouth 1991”). Și de acolo am venit tot cu cărți, nu cu accesorii de case sau automobile! Că nici atunci nu aveam „bani din meditații”! „Dădeam” meditații gratruit, din pasiune, oricui dorea! Dau și acum folosind web!

        În secolul al XIX-lea apar noi lucrări, precum Kosmos a lui Alexander von Humboldt. Thomas Henry Huxley a adoptat filosofia universalității ca abordare integrată în studiul mediului natural. Și noi ne câcâim în mileniul al III-la cu poluarea râurilor, cu aruncarea gunoaielor pe oriunde, cu nereciclarea gunoaielor, pentru care ne va amenda UE.

        Au apărut din acel secol legături puternice între științe, de exemplu între geografie, geologie și botanică, apoi între geografie și economie, sociologie și demografie. Au apărut societățile geografice în diferite țări, apoi organismele internaționale.

        Societatea Geografică Regală a fost fondată în Anglia în 1830, iar National Geographic Society a fost fondată în Statele Unite în 1888 și a început să publice revista National Geographic, care a devenit și continuă să fie un mare popularizator al informațiilor de peste tot. Chiar după înfrângerea sa de către Prusia în 1870, Franța introduce disciplina geografie în școala primară.

        România a ținut pasul cu țările dezvoltate ale lumii. Societatea Română Regală de Geografie a fost fondată în 1875, înaintea celei americane, cu scopul de a reuni cercetătorii și specialiștii români din domeniul geografiei, după modelul societăților științifice occidentale. Împreună cu Societatea Academică Română, fondată în 1866, a contribuit la punerea bazelor instituționale ale cercetării și învățământului geografic din România.

        Societatea a publicat Buletinul Societății geografice române (1876-1943), Marele dicționar geografic al României (1898-1902), dar și numeroase descrieri de călătorie, a organizat expediții geografice, activități turistice. Istoricul societății poate fi citit de orice ins posesor de oarece „gadget” (http://geo-sgr.ro/istoric/). Noi nu facem referiri la acest istoric, lăsându-vă să descoperiți singuri.

        În țările Europei, în cele două secole trecute, disciplina geografie a trecut prin patru faze majore: determinismul ecologic, geografia regională, revoluția cantitativă și geografia critică. Și pentru înțelegerea protecției mediului disciplina geografie este cu mult mai necesară acum, poate cu programa curiculară adaptată realităților din România. Puteți citi multe despre dezvoltarea geografiei în secolul trecut.

        Dar a trecut deja un sfert din secolul al XXI-lea, când constatăm că geografia asta, pe care unii o repugnă, ia o nouă dimensiune datorită dezvoltării tehnologiilor informatice și digitale, manifestată încă din a doua parte a secolului trecut. Noi am scris o scurtă istorie cu descoperiri la http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/scurta-istorie, de unde puteți descărca și citi documentul în format pdf.

        Din acest motiv mi-am găsit și eu locul ca profesor asociat al Facultății de Geografie a Universității din București între 1994 și 2002, pe când eram decan al unei facultăți a Academiei Tehnice Militare, iar din anul 1999 ca profesor numai în Facultatea de Geografie, la ATM rămânând doar conducător la doctorat.

        Și am predat minunaților studenți îndrăgostiți de geografie discipline noi ca sisteme informatice geografice, cartografie computerizată, geoinfornmatică, învățarea asistată de calculator și multe altele. Iar cadrele didactice din facultate lucrează numai cu calculatorul electronic în acest secol! Și tot acolo unul din departamente se ocupă și de „geomatică”!

        Folosirea noilor aplicații ale informaticii permite cadrelor didactice ale facultăților de geografie, studenților și absolvenților acestor facultăți, deci profesorilor din școlile generale și din licee să vizualizeze pământul și detaliile sale de la orice computer, de la orice „gadget” (vezi „Jocuri de cuvinte – gadget”).

        Imaginile din satelit, care după mijlocul secolului trecut erau rezervate doar serviciilor de informații militare și generale, de câteva decenii sunt accesibile tuturor. Iar geografii știu și de punerea în aplicare a Protocolului de la Kyoto și problemele din ce în ce mai importante ale încălzirii globale, când este pusă geografia în fruntea observării evoluției planetei. Și vor unii să excludă acum geografia? Stați calmi, copii!

Planificare traseu cu aplicația ViaMichelin (https://www.viamichelin.com/)

        Detalii despre dezvoltarea la nivel de cercetare și universitar de stat din România puteți consulta ușor cu orice „gadget” (IGAR - Romanian Academy Institute of Geography; Facultatea de Geografie - Bucuresti; Facultatea de Geografie si Geologie - Iasi; Facultatea de Geografie - Cluj-Napoca; Departamentul de Geografie - Universitatea de Vest, Timisoara; Catedra de Geografie - Universitatea din Craiova; Facultatea de Geografie, Turism si Sport - Oradea; Facultatea de Istorie si Geografie - Universitatea Stefan cel Mare, Suceava; Facultatea de Stiinte Umaniste - Universitatea Valahia, Targoviste) Succes! Și lăsați geografia și istoria în pace!

        Că destul rău faceți comasând geografia cu istoria, ca și cum ele ar fi identice, unde ar putea preda, după voi, fie un geograf, fie un istoric ambele discipline, neamintindu-le numele celor două discipline în proiectele voastre, reducând numărul de ore pe săptămână, pomenind doar istoria minorităților și fugind ca dracul de tămâie de istoria României, istoria Europei, geografia României, geografia Europei, după trecerea disciplinelor geografie și istorie la nivelul „și altele”, considerarea cunoștințelor geografice și istorice ca adiacente, poate inutile și alte propuneri năstrușnice.

        Despre rolul practicii geografice, care se poate face și în școala online, care dezvoltă și alte particularități ale copilului în curs de formare, mai analizați problema. Când? În secolul digital, când vă puteți vedea strada în timp real (AICI strada Turda din București), puteți planifica trasee de deplasare în aer (https://en.wikipedia.org/wiki/Flight_planning), pe mare sau pe pământ (https://www.viamichelin.com/, vezi ultima figură de mai sus).

Și receptorul manual GPS este un gadget (fosta studentă Marina, specializarea sisteme informatice geografice, în zona sa de lucru, cu trimiterea rezultatelor prin web – hartă, coordonate, fotografii, film, referat, la discdiplina cartografie computerizată)

        Spațiul și timpul nu pot fi percepute corect fără geografie și istorie! Credeam că numai copiii, nu naturalețea, inocența și fabulația lor spun lucruri trăsnite (click)! Atenție, sunt inginer, doctor în științe tehnice inginerești ale Pământului, cercetător științific și profesor universitar, dar nu m-am putut dezvolta în domeniul sistemelor informatice geografice fără geografie și istoria descoperirilor științifice! Că vorba colegului marinar Ananie Gagniuc: „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Vreți „să distrugeți fibra unui popor, fiind suficient să-l faci să-și uite limba, istoria si geografia pe care s-a construit”, cum scria într-o scrisoare deschisă profesorul Iuliu-Octavian Dragomir, de la Colegiul Național „Unirea” Focșani? Mulțumesc colegului tânăr primar în Pufești, Vrancea, director de școală, doctor în geografie, pentru linkul trimis. Că mintenaș voi scrie și despre Pământul Digital (Digital Earth)!

        Și viitorii piloți, conducători auto, meteorologi, geologi, geodezi, marinari, STS-iști, SPP-iști, militari, polițiști și cine mai vreți și-au ales și-și vor alege profesiile și după studierea în școală a disciplinelor geografie și istorie. Așa au înțeles rapid și practic spațiul real geografic tridimensional sau cu patru dimensiuni dacă adăugăm și timpul care dă „istoria” locurilor, nu a locațiilor”... Că altfel și așa, cum ne explică profesorul Marga, trebuie „să urâm cupiditatea demagogilor şi suficiența nulităților” (https://www.qmagazine.ro/sa-uram-cupiditatea-demagogilor-si-suficie...).

        Să fiți iubiți!

        (continuare)

        Nițu Constantin, iubitor de geografie și istorie, despre care scriu pe blogurile mele:

http://webdidacticanova.blogspot.ro/ 
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/listțuser=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

Vizualizări: 173

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Februarie 1, 2021 la 8:57pm

Excelente jocurile! Mulțumesc, stimate coleg!


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Ianuarie 31, 2021 la 5:50pm

clic pe imagine pentru a porni jocul!


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Ianuarie 31, 2021 la 5:42pm

Jocuri geografie Europa gasesti la acest link. Vezi aici cele mai interesante jocuri geografie despre Europa. Joaca jocuri geografie Europa si invata rapid tarile Europei, relieful Europei sau clima Europei!


EUROPA


1) Joc de identificare Raurile Europei

Jocuri geografie

2) Joc de identificare Tarile Europei

Jocuri geografie

3) Joc Capitalele Europene

Joc capitalele europeneJocuri geografie

4)Joc Clima Europei

Joc Clima EuropeiJocuri geografie

5) Joc Relieful Europei

Relieful Europei - JocJocuri geografie


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Ianuarie 31, 2021 la 5:41pm

Jocuri geografie rauri http://www.profudegeogra.eu/joc_de_ge... Gasesti la linkul de mai sus jocur geografie rauri Romania. Aceste jocuri d egeografie cu rauri te vor ajuta sa localizezi mai rapid raurile Romaniei prin joc. Intra acum pe acest joc de geografie cu raurile Romaniei si invata intr-un timp record raurile. Spor la joc!


clic pe imagine pentru a porni jocul!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->