Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

       Jocuri de cuvinte – octombrie

       (geografie linvistico-artistică)

vezi și:

(https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/10/jocuri-de-cuvinte-oct...)

 

       (postarea precedentă)

 

       Octombrie

 

       Moto: „Octombrie-a lăsat pe dealuri/ Covoare galbene și roșii./ Trec nouri de argint în valuri/ Și cântă-a dragoste cocoșii./..” (George Topîrceanu, „Octombrie”)

 

       Din MDA2 (2010)  aflăm că octombrie (învechit și octovrie, popular octomvre, prin Banat, Transilvania, Maramureș și Moldova october, octobăr, octobâr, octobăr, în Transilvania și optober, optobăr, optovăr, otobăr, otomver, în Oltenia și octoambre, octoamvere, octoamvre, octomber, în Oltenia și Moldova și octombere, octomvere, optovere etc.) se zice că la noi e moștenit și ăsta din vechea slavonă ca oktombrii- октомбрии. De fapt provine din latinul (lună) ôctōber prin slavicele *oktębrь, *oktovrijь, grecescul bizantin Ὀκτώβριος - Oktṓbrios, conform grecescului Οκτώβριος - Októvrios. Numele îi vine de la faptul că era a opta lună din vechiul calendar al lui Romulus c. 750 î.Hr., „ôctōber”, din ôctō + ber ôctō însemnând „opt" în latină și greacă.

       Acum este denumirea unei luni a anului, luna octombrie sau luna lui octombrie, lună de toamnă (de care am scris AICI), a zecea lună a anului în calendarul gregorian, care urmează după septembrie. Popular i se zice și brumărel, din brumar + suf. –el, brumár, din francezul brumaire, fiind a doua lună (22 octombrie – 21 noiembrie) a calendarului republican francez folosit între 1793 și 1806.

       Dar să vedem cum zic alții lunii octombrie:

       ’ātopa în tahitiană;

       Akatūbara - ਅਕਤੂਬਰ în punjabi, Akṭōbara - অক্টোবর în bengali, aktūbar - अक्तुबर în hindi, aktóbar - أكْتُوبَر‏‎ în arabă, aktobar - اکتوبر‏‎ în urdu, akṭōbaru - అక్టోబరు în telugu;

       an Dàmhair în galica scoțiană (dàmhair, „timp de rut la căprioare”);

       Deireadh Fómhair în irlandeză;

       dư̄an tu lā - ເດືອນຕຸລາ în laoțiană;

       duninvdi - ᏚᏂᏅᏗ în cherokee (indiană americană);

       ekim sau Teşrini Evvel în turcă;

       Ġadužu-butt - Гӏадужу-бутт în cecenă;

       ghąąjį în navajo;

       Here în bretonă;

       Hydref în galeză (așa zic și la toamnă);

Cuvântul „octombrie” în diferite limbi

 

       jūgatsu -じゅうがつ în japoneză;

       kastrýčnik - кастрычнік în bielorusă;

       listopad în croată (din slavonă, ли̏стопа̄д, list + pad, „cad frunzele”; în Cehia și Polonia e noiembrie);

       lokakuu în finlandeză (din loka, „noroi, murdărie, nămol” + kuu, „lună”);

       Mphalane în sotho;

       hoktember - հոկտեմբեր în armeană, ochobre în asturiană, octóbe în valonă, öktäber în tătară, october în engleză, indoneziană și scoțiană, October și otgover în romanșă, október și októbermánuður în islandeză, oktober și oktobur în feroeză, octobre în franceză, Octobris în latină, octombrie în română, octubre în catalană și în spaniolă, okt’omberi -  ოქტომბერი în gruzină, oktobar – октобар în sârbă, oktobar în bosniacă, október în slovacă, oktober în daneză, suedeză, slovenă, neerlandeză, norvegiană și frizonă, október în maghiară și în islandeză, Oktober în germană, săseasca veche  și în luxemburgheză, ôkṭobôr – অক্টোবর în bengali, oktōbõr și vīmkū în livoniană (fino-ugrică din Estonia), oktobr  - اکتبر în persană (din francezul octobre), oktobris în letonă, oktomvri  - октомври în macedoneană și în bulgară, oktobro în ido, oktoober în estonă, Októvrios  - Οκτώβριος în greacă, oktyabr'  - октябрь în rusă, tadjică și osetiană, oktyabr în azeră, oktòb în creolă haitiană, oktoba în bislama, Oktobari în groenlandeză, október - אוקטובר‏‎ în ebraică, oktober - אָקטאָבער‏‎ în idiș,  Ottobre în italiană și în corsicană, ottómbre în n(e)apolitană, otubre în aragoneză, Ottubru în malteză, outubro în galiciană, Outubro în portugheză, oktäwbär - ኦክተውበር în amhară (toate din latinul october, din octo, „opt” + -ber, acesta din -bris, un sufix adjectival);

       Okakopa în hawaiiană, Oketopa în maori, oketopa în samoeză;

       październik în poloneză (din paździerz, „coji”, +‎ -nik);

       qazan - қазан în cazahă;

       říjen în cehă (din říje, „rut”, +‎ -en);

       rujan în kasub (în Pomerania);

       sãmedru în aromână (Sãmedru, sãnmedru, Sãnmedru, Sãnmãdreanu, în română fiind Sânmedru, pe la mine prin Muscel Sumedru, din latinul Sanctus Demetrius, sfântul Dumitru, din vechiul grec Δημήτριος - Dēmḗtrios);

       shahr 'uktubar - شهر اكتوبر în arabă;

       shíyuè - 十月 în chineză;

       siweol 0 시월 în coreeană;

       spalis în lituaniană;

tháng mười - 十月 în vietnameză;

       tetor în albaneză (o adaptare sau traducere a latinului october, folosind albanezul tet,  „opt”, în loc de octo);

       tŏléa (dtolā) - តុលា în kmeră;

       urri în bască;

       uttuviru în siciliană;

       wynmoanne în frizonă;

       žóvtenʹ - жовтень, din жов + тень (zhovtnya  - жовтня) în ucraineamă;

       ž̍tāārā - жьҭаара în abhază.

 

 

       Octombrie în (c)arte

       (luna muzicii)

 

       Moto: „Nimeni nu se cunoaşte cât timp n-a suferit. Este o lege aspră, dar supremă.” (Alfred de Musset în „Noapte de octombrie”, 1837)

 

       La 1 oct. 1875 Ion Creangă a debutat în „Convorbiri literare" cu „Soacra cu trei nurori” (vedeți PIESA, ascultați POVESTEA). Și în aceeași zi, în 1924 s-a adoptat calendarul gregorian de către Biserica Ortodoxă Română. În 1946 se încheie procesul de la Nuremberg, dar noi redăm casele foștilor naziști, iar în 1949 Mao Zedong a proclamat Republica Populară Chineză. Și vedeți unde a ajuns azi China și nu mai strigă nimeni la ei „ciuma roșie”, nici măcar Dide și  Bot!

       Și plăcându-ne muzica și teatrul, e păcat să nu amintin de actrița britanică Julie Andrews (vezi cântece favorite), născută în 1935 (pe care vi-o amintiți din filmul „În sunetul muzicii”) și de debutul  la Paris, cu un dans erotic în La Revue Négre, la 19 ani, a lui Josephine Baker la 2 octombrie 1925.

       Iar pe 2 octombrie, în aceeași zi cu mine (1941), dar în ani diferiți, s-au născut Mahatma Gandhi (1869 – 1948), activist și filosof indian, Paul Goma (n. 1935) și Miron Radu Paraschivescu (1911 – 1971), poet, publicist și traducător român, autorul celebrelor „Cântice țigănești” (recită AICI Draga Olteanu Matei).

 

Plouă...

 

       Și se mai nasc Dan Spătaru (1939 -2004), solist român de muzică ușoară (best of, album integral), Sting (n. 1951), cântăreț-compozitor englez, basist și actor (Top 20 Best Songs Of Sting) și Adrian Daminescu (în 1956), cântăreț și compozitor român (Irina Loghin şi Adrian Daminescu - Plânge Ardealul și Banatul).

       Ca într-o lună a talentelor, pe 3 octombrie se nasc Serghei Esenin (1895-1925), poet rus (Nicu Alifantis – „Focul vânăt e gonit de vânt” și  Ducu Berzi (cu același cântec) și Louis Aragon (1897-1982), poet francez (Jean Ferrat cântă „Que serais-je sans toi", ce-aș fi fără tine, de Louis Aragon).

 

Serghei Esenin

 

       Tot în octombrie, în 1929, sub directoratul lui Liviu Rebreanu se inaugurează Studioul Teatrului Național din București, cu „Mușcata din fereastră", piesa lui Victor Ioan Popa (puteți asculta piesa AICI într-o interpretare de excepție). Tot în octombrie s-a născut Mircea Albulescu (1934-2016), actor român de teatru și film, contestat de unii că ar fi fost informator cum a fost marinarul „Petrov” („Actorul și sălbaticii”, film artistic cu Toma Caragiu si Mircea Albulescu).

       Rezumativ, În domeniul teatrului și filmului s-au mai născut în această lună: Louis Lumière (1864-1948), regizor și producător francez, Carole Lombard, actriță americană (1908-1942; Nothing Sacred, nimic sacru, 1937), Roger Moore, actor englez (1927-2017; vi-l amintiți din The Saint - sfântul - sau The Enemy - inamicul), Olga Tudorache (1929-2017; aici în Regina Mamă), Dan Pița, regizor și scenograf român (n. 1938; vezi interzisul film  Concurs, 1982), Costel Constantin (n. 1942; Acțiunea „Autobuzul”),  Catrinel Dumitrescu (n. 1956; vezi Buletin de București sau Căsătorie cu repetiție),  Jean-Claude Van Damme, actor belgian (n. 1960, vezi Lionheart, inimă de leu) ș.a.

 

Bustul lui Ciprian Porumbescu din Suceava

 

       În domeniul muzicii culte s-au născut în octombrie: Franz Liszt, compozitor și pianist maghiar  (1811-1886; aici cu Romanian Rhapsody S.242), Ciprian Porumbescu, compozitor român (1853-1883; Rapsodia română), Emmerich Kálmán, compozitor ungur (1882-1953; Contesa Marița), Zeno Vancea, compozitor român (1900-1990; Imagini din Banat, 1956), Ion Voicu, violonist (1923-1997; Hora staccato), Virginia Zeani, soprană română ((n. 1925; „Addio del passato", La Traviata), Luciano Pavarotti, tenor italian (1935-007; Ave Maria), ș.a., iar în domeniul jazzului Dizzy Gillespie, trompetist, compozitor și „bandleader” american de jazz (1917-1993; The Dizzy Gillespie United Nation Orchestra, ascultați peste o oră de jazz).

       În domeniul muzicii zise ba ușoare, ba pop, s-a născut în octombrie Georges Brassens, poet, cântăreț-compozitor francez (1921-1981; Ballade des dames du temps jadis), Yves Montand, actor și cântăreț francez de origine italiană (1921-1991; Les Feuilles Mortes – frunze moarte, à l´Olympia), Gilbert Bécaud, chansonist francez (1927-2001; L'important c'est la rose), Nana Mouskouri, cântăreață greacă (n. 1934; cu Hary Belafonte - Try to remember), Sergiu Cioiu, actor și cântăreț român (n. 1940; Cântecul vântului, 1967), Sir Cliff Richard, interpret britanic (n. 1940; The Best of ...),  Anda Călugăreanu, actriță și interpretă (1946-1992; O portocală), Ionel Tudor, compozitor și dirijor (n. 1954; Laura Bretan și band-ul Ionel Tudor, Laura nefiind trimisă la Eurovision...),  Ștefan Bănică jr., cântăreț, actor, compozitor (n. 1967; Poveste de mai) ș.a.

       În domeniul muzicii populare le amintim pe  „octombristele” Angela Buciu (n. 1942; Maramureșul răsună) și Ionela Prodan (1947-2018; Banii, banii), care au cochetat și cu politica, iar în domeniul muzicii folk pe cantautorul Alexandru Andrieș (n. 1954; Mixaj). 

       În domeniul literaturii, enciclopedic și filozofiei s-au născut în octombrie poetul roman Virgiliu (70 î.Hr.-19 î.Hr.; „Why should you read Virgil's "Aeneid"? – de ce ar trebui să citiți Eneida de Virgiliu, Mark Robinson), Pierre Larousse (1817-1875), pedagog, enciclopedist și editor francez, care în 1852 a fondat, împreună cu Augustin Boyer, Librăria Larousse (opera sa de referință este „Marele dicționar universal al secolului al XIX-lea",  Friedrich Nietzsche, filosof german (1844-1900), Ștefan Octavian Iosif, poet (1875-1913; Câmpul libertății), François Mauriac, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (1885-1970; un interviu cu scriitorul), Alexandru Rosetti, lingvist și filolog, membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Suedeze de Științe (1895-1990; Adrian Săvoiu, „Cum l-am cunoscut pe filologul Alexandru Rosetti”), Eugenio Montale, poet italian, laureat al Premiului Nobel (1896-1981; Nando Gazzolo - I Limoni - Eugenio Montale, Poesie e messaggi di saggezza, mesaje poetice ale înțelepciunii), Jacques Byck, lingvist și filolog român (1897-1964; pe care l-am cunoscut în 1958 în familia unui colonel medic militar consătean cu mine, fost coleg în primele 5 clase cu tatăl meu, țăran, al cărui fiu m-a plimbat gratis la mare), Zaharia Stancu poet și prozator (1902-1974), Cella Serghi (1907-1992; Pădurea nebună, Desculț), Alexandru Dima, critic și istoric literar (1905-1979), Mihail Sebastian, scriitor (1907-1945; ascultați Jocul de-a vacanța sau vedeți piesa AICI), Eusebiu Camilar, prozator, poet și traducător, soțul Magdei Isanos (1910-1965; Vioara),  Mihai Gafița, critic literar (1923-1977), Alexandru Jebeleanu, poet (1923-1996) ș.a.

       Și deoarece am avut onoarea să fiu profesor universitar la Facultatea de Geografie a Universității din București la trecerea dintre milenii (1995-2014), nu pot să nu îl amintesc pe Simion Mehedinți, geograf și etnolog, creator al școlii române de geografie (1868-1962), iar ca general pe trei generali care m-au ajutat să gândesc „strategic”, respectiv Ioan Boeriu (1859-1919), baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară, Gheorghe Domășnean (1868-1940), general român în armata austro-ungară, primar al Timișoarei (despre cei doi am scris AICI) și Paul Angelescu, general român, comandant al Diviziei a XV-a, „Divizia de Oțel", în luptele de la Mărășești din Primul Război Mondial (1872-1949), născut tot în octombrie după noul calendar. Acest general a fost și profesor la Școala Superioră de Război (acum Universitatea de Apărare), director al Școlii Militare de Artilerie și Geniu, și politician, ministru de război în trei guverne, dar a câștigat gradele pe merit (sublocotenent - 15.07.1892, locotenent - 10.07.1895, căpitan - 10.05.1901, maior - 07.04.1909, locotenent-colonel 01.04.1913, colonel - 01.04.1916, general - 31.03.1933), nu ca alt militar și politician modern, Oprea, lansat în politică de Hadrianus, nepotul mătușii Tamara și trecut cu arme și bagaje în barca marinarului, apoi în cea a lui Ponta, care a câștigat gradele militare la loteria politică, de care noi am scris (vezi Călătorii geodezice militare – militari de operetă)!

       Și tot în zodia echilibrului s-au născut doi oameni pe care i-am analizat și care au fost sau sunt criticați pentru patriotismul lor. Unul este musceleanul meu Petre Țuțea (1902-1991), politician, diplomat, filosof și eseist român, de care nu am voie să scriu, nu am voie să îl laud, datortă unei legi propuse de fugarul și fugăritul Crin Antonescu și votată cu elan de un parlament așa cum îl știți. Și comparați-l pe Țuțea cu cel care acum la 102 ani se declară adept al „libertății”, el care a fost membru al partidului comunist francez și a venit în țară ca asistental Anei Pauker, ministru de externe! O, tempora, o moris!

Doar Țuțea putea să scrie și să spună așa ceva, cel care îl lăuda și pe Ceaușescu pentru patriotismul lui

 

       Și precis mă vor critica unii că îl declar pe Vladimir Putin (n. 1952), politician rus, al 4-lea președinte al Rusiei, fost ofițer GRU în cadrul trupelor ruse din fosta RFG, patriot rus, dar care, în cârdășie cu conducătorii Germaniei și ai UE, nu renunță la pactul Ribentrop-Molotov. Dar în schimb critic starea armatei din care am făcut și la o adică mai fac parte, deoarece se preocupă mai mult de transporturi de cosciuge regale și onoruri date pe bani grei foștilor membri ai unei așa zise case regale, armată ajutată mult de televiziunea română (pro)regalistă, dar plătită la greu din bani publici!

       Comparați emisiunile regaliste și propagandistice ale televiziunii române consumatoare de fonduri imense, cu emisiunea Pro-TV, televiziune particulară, geținută de străini, care în cooperare cu firma Dedeman, cu patroni români, construiesc la două săptămâni câte o casă pentru o famile defavorizată, cu arhitecți și constructori români de excepție! Frate, ce proști suntem!

       Ni se explică săptămânal ce proști au fost conducătorii până în 1989 și ce buni au fost cartoforii „casei regale”! Să vorbești despre Transfăgărășan 7 minute și despre membrii „casei regale” ore întregi e blasfemie. Și nu a dat informația că realei case regale suedeze în funcție i s-au redus fondurile pentru copiii „altețe” care nu au șanse la postul de rege! Hoștii prieteni de ocazie Dragnea și Tăriceanu au susținut cu tărie repartizarea anuală de bani pentru falsa „casă regală” formată din urmașele celui născut în octombrie și parlamentul a votat!

       Ce-ar fi dacă TVR ar analiza o problemă, de exemplu cea a existenței planificării la nivel național, ce organe de planificare națională și ce atribuții au SUA, Rusia, Germania, Franța, Marea Britanie și ce mai vrea TVR. Ce zici TVR? Te bagi? Poate ne dați și exemple cu ce mari construcții se laudă casa regală... Hidrocentrale, canale, metrou, Transfăgărășan, combinate, centrale atomoelectrice  și ce mai vreți... Că desre clanul ăsta noi am tot scris începând de AICI!

       Dacă luna octombrie ne desparte cu fermitate de căldura verii, poate câteva citate si aforisme ne vor îmbărbăta și ajuta să întâmpinăm cu bucurie frigul prevestitor de iarnă. Așa dar, țineți seama că zilele reci și nopțile friguroase ale lui octombrie ne fac să ne strângem unul într-altul , să dansăm in jurul focurilor si să ne cufundăm în lectura unei cărți bune, chiar pe ecran, ascultând o muzică bună, mai ales dacă avem cămara, balconul sau pivnița pline cu roadele toamnei. Că dacă vine iarna cu zăpadă mare și chemăm jandarmii sau militarii, vom vedea iar că unii de prin sate se vor plânge că patru zile nu au putut merge la un magazin să își cumpere de-ale gurii! Ptiu, drace!

       Așadar, aprobați-i sau nu pe Thomas Wolfe, romancier american născut pe 3 octombrie („Toate lucrurile de pe pământ se îndreaptă spre casă în bătrânul octombrie: marinarii către mare , călătorii spre zidurile locuințelor, vânătorii către câmpii , codri și strigătele copoilor , iubitul înspre iubirea pe care a abandonat-o”) și pe „octombristul” (n. 15 oct.) Friedrich Nietzsche („Ce imi doresc cu adevărat de la muzică? Să fie la fel de fericită și profundă precum o după amiază de octombrie. Să fie individuală, zburdalnică, tandră și dulce ca o micuță femeie plină de pasiune si farmec”).

       George Topîrceanu a închinat o poezie acestei luni din carec reținem doar două strofe („Octombrie”: Octombrie-a lăsat pe dealuri/ Covoare galbene și roșii./ Trec nouri de argint în valuri/ Și cântă-a dragoste cocoșii.// Mă uit mereu la barometru/ Și mă-nfior când scade-un pic,/ Căci soarele e tot mai mic/ In diametru./...).

 

„Octombrie” de George Topîrceanu (ascultați AICI)

 

       Și răspânditori ai vorbelor frumoase sunt și Nathaniel Hawthorne („Nu există nicio perioadă a anului atât de plăcută și împestrițată de pete de soare, care să producă un atât de dulce efect asupra simțămintelor, precum octombrie”), Hal Borland („Octombrie este frunza căzută la pământ , dar și un orizont mai larg văzut cu o sporită claritate”) sau T.S. Eliot („În vreme ce auriul octombrie decade în sobrul noiembrie/ Și merele sunt culese si puse la adăpost,/ Pământul maroniu ne trimite strident cu gândul la moarte/ Într-o risipă de apă și noroi.”).

       Și de la moarte, apă și noroi trecem la iubirea din octombrie, cea declarată de Boris Ioachim („Iubeşte-mă-n octombrie...”: Iubeşte-mă-n octombrie, străino,/ - Că în noiembrie deja-i târziu –/ Fii pentru mine primăvara iernii/ Şi eu o umbră, poate, c-o să-ţi fiu.// ... Iubeşte-mă-n octombrie, străino,/ Că suntem fericiţi să ne minţim.../ Prin pâcla veacului păşind, hai, vino -/ Amanţi deplini să învăţăm să fim.//..). Facem pariu că a fost influențat de Minulescu, cel ce i se adresează „celei care minte”? (Eu știu c-ai să mă-nșeli chiar mâine,/ dar fiindcă zi mi te dai toată,/ Am să te iert! E vechi păcatul/ Și nu ești prima vinovată). Și scria bine piteșteanul meu!

Peisaj de toamnă

 

       Și fiind eu, militar o viață, nu uit că 25 Octombrie este ziua Armatei Române, așa condusă prost de politicieni chiar și care nu au făcut o zi de armată, când învățământul militar a dat atâția comandanți de excepție sau profesori universitari din universitățile civile de prestigiu și nu ajunși peste noapte cu studii și doctorate conduse de alde Oprea!

       Că până și Ion Ruse s-a prins și știind el ce spune, ne face să ne îngrijorăm (La ziua sa aniversară/ Oştirea se prezintă, iată,/ În scumpa noastră ţărişoară,/ Ca o armată... dezarmată!). Ne bazăm doar pe cei câțiva americani care bântuie prin România? Pe cele câteva avioane care staționează pe aici, la Constanța și uneori la Turda? Pe cele câteva nave care pot staționa pe timp limitat în Marea Neagră?        Și ai noștri luptă pe banii țării pe meleaguri străine! Trump se gândește să retragă militarii americani de pe acolo, al nostru mărește numărul militarilor trimiși. Și se zice că e „cel mai iubit” în drumul spre o nouă modernizare a dormitorului neconjugal...

       Eugen Ilişiu e născut în această zi și se dă mare, că și eu în liceul militar aveam ziua mea în fosta zi a armatei, 2 octombrie, ziua formării în Rusia a diviziei „Tudor Vladimirescu” din prizonieri români („Octombrie 25”: În douăşcinci cu pompă şi alai,/ Trei mari evenimente vom serba:/ Ziua Armatei, Regelui Mihai,/ Şi cea mai importantă... Ziua Mea...). Dă, taică, pe regalitate, că și așa dădurăm casei (cât pe ce) regale destule, ba mai vrea și pădurea din spatele unității de vânători de munte de la Sinaia!

       Și am mai avut sau o să mai avem și zile „internaționale” - a zâmbetului (2 oct.), a educației (5 oct.), a internetului (29 oct.), de care ne amintea Mihai Cucereavii în 2012 printr-un „madrigal” (Fereastră în Lume,/ Cu fapte şi glume./ Pe Net ca-n poveste:/ Şi ce-ţi doreşti... este!).

       Referitor la sărbătoriri, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluţia prin care a proclamat Ziua Internaţională a Fetelor e pe 11 octombrie, prima fiind aniversată în 2012 după cum ne anunța Liviu Sergiu Manolache [Să le slăvim mai mult decât se poate,/ Uniţi cu toţii într-un singur glas/ Şi să le-mbrăţişăm la piept pe toate,/ Ca pe-o comoară (Câte-au mai rămas!)].

E vremea culesului

 

 

       Oare arestatul ăla din Caracal, Dincă,  sărbătorește ziua fetelor? Și în fiecare zi a lunii prin România e ziua molanului, luna întreagă devenind a molanului, așa că Gheorghe Gurău ne avertiza încă din 2008 („Să râdem lună de lună – Octombrie”: Este luna cu-ntrebarea/ „Cum o fi ieşit molanul?",/ Pietonii-şi pierd cărarea,/ Iar şoferii-şi pierd... volanul!).     

       Dar fiind un popor responsabil, să nu uităm că 9 octombrie este Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (Themesko Dives vash o Poraimosko Astaripen pe Godyate în romani), în special a rolului României în acest episod al istoriei. În această zi, diverse ceremonii au loc în toată țara, pentru a comemora evreii și romii care au murit în Holocaust. Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria.

       Bucovina revenise sub administrația României conduse de Ion Antonescu în luna iunie a aceluiași an. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în 2004. În Transnistria s-a născut colegul meu din liceul militar, Nicolae Decsei, colonel radiolocatorist în retragere, fost președinte al cumunității evreiești din județul Satu Mare, decorat de președintele României.

       Tot în această zi, prietenii evrei sărbătoresc Iom Kipur (יום כפור yom kippùr, Ziua ispășirii), cea mai însemnată dintre cele trei mari sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispășirii. În Tora este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima din cele zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau ale „temerii reverențioase”) care încep cu Anul Nou ebraic Roș Hașana.

       Și cum scriam, dând multe adrese de pagini muzicale, vremea din octombrie invită la muzică. Așa că, aveți un bonus (Viorica zice radaș),   vă invit să-i ascultați pe Tudor Gheorghe cu „octombrie”, pe Irina Rimes cu „octombrie roșu”, pe Phunk B cu „octombrie”, o recitare banală, zice-se că e rap. După ăsta cu vorbe de ocară,  faceți o pauză și vă reveniți ascultând o repetare a recitării poeziei „Octombrie” de George Topîrceanu.

       Treceți apoi la „October” cu Alessia Cara (AICI), iar dacă vreți și versurile schimbați macazul (AICI). Dacă vreți ceva cu un octombrie scoțian (an Dàmhair, luna rutului) virați AICI. Dacă vreți tot un hip –hop și cântat, treceți în turcă la Canfeza - Ekim, iar dacă vreți versurile poetului Atakan virați AICI. Onorați-i pe galezi cu al lor Hydref, care înseamnă și octombrie și toamnă). Ca să vedeți culorile lui octombrie (kastryčnik – кастрычнік) în Bielorusia intrați la Чырвоны Кастрычнiк, să vedeți cu ochiul unei păsări (с высоты птичьего полета, de la înălțimea zborului unei păsări).

       Ca să vă dați seama cum arată octombrie (lokakuu) în Finlanda în care pădurile nu se taie aiurea pentru austrieci sau pentru vecinul imperiu rus, au prietenii nordici o polcă, „Lokakuun polkka”, cu Heikki Lahti și Risto Hotakainen, pe care am cântat-o la un chef în Stockholm cu prietenii suedezi și finlandezi. Frații francezi au  Octobre Rouge, Mes Potes, octombrie roșu. Și cred că nu se referă la marea revoluție din octombrie care a avut loc în noiembrie prin Rusia!

       În spaniolă ascultați vizionând videoclipul „octubre” cu Ayax AICI, dacă vreți doar vorbe, iar dacă vreți muzică treceți AICI la „oktubre” cu Os Redondos. În sârbă  (oktobar – октобар) vedeți AICI pregătirea pentru un concert din octombrie cu un regizor haios. Treceți marea spre Israel și ascultați în ebraică (október  - אוקטובר) AICI (אוקטובר - הלוואי והיו לי מילים).

       Și acum cred că vedeți că toți iubesc această lună octombrie, luna umplerii cămărilor, cramelor, pivnițelor și balcoanelor celor „de la bloc”, pe unde locuim în majoritate cei care am dat meditații doar gratis! Că îmi amintesc de o vecină mică, eu cred că Anca, în clasa a XI-a, fiica unui coleg, acum tot general, care mi s-a plâns că îi lipsește profa de matematică cu care  „făcea meditații”. Și după câteva ore de meditații i-a zis mămicii sale „mamă, roagă-l pe nenea Nițu să facă el meditații cu mine, plătește-i oricât!” Păi cum dracu să îi iei bani unui biet copil când tu ai fost plătit de statul român uneori doar să înveți?!

       Să fiți iubiți!

 

       (continuare)

 

       Constantin NIŢU

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

La mulți ani celor ce comentează! Vă ofer o...

http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ampanie

 

 

 

 

Vizualizări: 204

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Octombrie 10, 2019 la 5:18pm

Vă mulțumesc de trecere și contribuție!

O crizantemă vă ofer!

https://www.youtube.com/watch?v=ua1WM0yUT1Q


ACTIV
Comentariu publicat de Pop Dorina pe Octombrie 9, 2019 la 9:07pm


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Octombrie 9, 2019 la 8:33pm

În parcul presărat cu statui
De Nimfe,
Fauni
Şi Silvani,
De-a lungul celor trei alei
De plopi,
De tei
Şi de castani,
Pe băncile vopsite-n verde
Şi pe nisipul galben-şters,
Multicolorele covoare de frunze veştede s-aştern
În ritmul vântului de toamnă,
Ca-n ritmul unui ultim vers ―
Un vers cu care se sfârşeşte un cânt
Dintr-un Poem etern.
Octombre ― curtizana pală, cu-obraji fardaţi
Şi buze supte ―
Octombre ― amanta celor care pornesc
Să nu se mai întoarcă ―
Octombre-a poposit în parcul cu-alei cotite
Şi-ntrerupte
De visătoarele bazinuri,
Pe-albastrul cărora ― o barcă ―
O frunză veştedă şi-aşteaptă întârziatele surori...

O!... Ne’ntrerupta disonanţă de schingiuiri
Ce-ţi dă fiori!...
O!... Nesfârşitele regrete abia şoptite!...
Cine trece
Prin parcul presărat cu statui,
De-a lungul celor trei alei,
Se-nduioşează ca de plânsul idolatratelor femei!...

Şi-n parcul unde altădată veneau Boemii să-şi aştepte
Necredincioasele Boeme ―
Acelaşi parc ce-ţi pare şi-astăzi
O filă ruptă din romanul nemuritorului Murger ―
Îşi pleacă braţele uscate,
Precum prin albele spitale
Îşi pleacă braţele bolnavii ce plâng ―
Şi nu ştiu pentru ce...

Şi-n timp ce vântu-i smulge fardul
Şi-l spulberă în largi spirale,
Octombre ― curtizana pală ―
Coboară ultimele trepte!…



Viaţa literară, II, nr. 2, 13 ianuarie 1908


admin
Comentariu publicat de Ioan Muntean pe Octombrie 9, 2019 la 8:29pm

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/