Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

            

 

            (postarea precedentă)

 

         Popor

 

         Moto 1: „ROMÂNII ŞI MOLDOVENII VĂZUŢI DE UN POLITRUC

Naţiune sau popor 
Nu prea ştie, că nu-i scrib,
Aşa-i el mai din topor,
Cum sunt toţi la el în trib!”

(Valentin Ursu)

         Moto 2: „Unirea, Naţiunea a făcut-o!” (citat celebru din Mihail Kogălniceanu, 9 februarie 1863) 

         Moto 3: „O carte pe zi - Victor Neumann, „Neam, popor sau naţiune.” (tromboane „moderne”, audio)

 

            Ultima postare a fost despre națiune, iar penultima despre țară. După citire, colegul Teo Ghițescu, de liceu, de academie, prieten de credință și de idei, de facebook și într-ale profesoratului și milităriei, îmi sugerează să scriu despre popor. Teo, dragă, eu o luai invers în ordinea apariției, adică, țară, națiune, popor, etnie, trib...

         Și asta tocmai când președintele (nu știu de cine impus lui Crin Antonescu, Crin ăla care a propus o lege anti-Cioran sau Anti-mareșalul Antonescu), la o întrebare legată de unirea României cu Republica Moldova, la o sută de ani de la formarea României Mari, a răspuns sec: „... când vor dori cele două popoare!” Dar a întrebat cineva poporul român? Că văd că vrea să (im)pună alte întrebări! Și a doua zi, întrebat de gafa făcută, a zis că s-a referit la națiuni și nu la popoare! Gafă și mai mare!

            Adică există poporul „moldovenesc”? Teoria asta inventată de ruși după ce ne-au furat Basarabia în 1812, continuată după primul război mondial, după ce Basarabia a revenit la patria mamă prin vot deschis al reprezentanților provinciei și prin tratatele de pace, creind o „republică moldovenească”, „prin Transnistria”. Și la 23 august 1939, prin pactul Ribentrop-Molotov, cu participarea lui Stalin și cu acordul și blagoslovirea lui Hitler, ni s-au furat din nou Basarabia și Bucovina de nord, înglobate în U.R.S.S. Așadar, sunt unii de acord cu teoria poporului moldovenesc? (Basarabia furată)

            Să ne amintim că Putin i-a oferit cadou președintelui Republicii Moldova harta Principatului Moldova din timpul lui Ștefan cel Mare, un apropou clar asupra eventualului viitor al zonei, după ce își instală forțe armate importante în Crimeea (Tu 22 în Crimeea)! Așa că, prietene Teo, gând la gând cu bucurie. Era în plan. O luăm invers, după cum comunicarăm. Să ne explicăm.

            A apărut la un anumit moment istoric tribul (din latinul „tribus”), ca formă de organizare economică și social-politică primitivă, constând dintr-o grupare de mai multe ginți sau de familii înrudite, care au limbă și credințe comune, locuiesc în același teritoriu și se supun autorității unui șef ales (sursa: DEX '09, 2009). Și nu orice neputincios, tolomac sau fraier gângăvit putea conduce un trib. Și rețineți limba comună și același teritoriu.

            Și în limba română „trib” provine din latinul tribus, acesta probabil provine din rădăcina trēs („copac”) + an, din proto-indo-europeanul *bʰuH- („a crește, a deveni, a lua ființă, a apărea”), referindu-se la cele trei ramuri sau diviziuni ale poporului roman (Ramnes, Tities, Luceres, după tradiție stabilite de Romulus; fiecare era împărțit în 10 „curiae”, singularul curia provenind din coviria - „comunitatea bărbatului”, analog lui com- + vir). Dar de trib ne vom ocupa în postarea următoare.

         Acum ne vom ocupa de „popor”! Am definit în postarea precedentă etnia, adică totalitatea oamenilor care vorbesc aceeași limbă și care au o cultură comună.

         Putem defini poporul ca: a) formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală.

         Dicționarele au și alte explicații: a) totalitatea locuitorilor unei țări, populația unei țări; cetățenii unui stat; b) (învechit) populația unei cetăți, a unui oraș, a unui sat (ori a unei părți dintr-un sat) sau a unei unități teritoriale formate din mai multe sate; c) marea majoritate a populației (cu venituri mici) a unei țări sau „grosul” etc., adică noi, votanții fraieriți, (sursa: DEX '09, 2009), că doar nu-i introducem în popor pe politicienii și pe interlopii de după 1989.

         Și popor provine din latinul „populus”, acesta probabil din proto-italicul *poplos („armată”), aista de origine necunoscută, probabil din etruscă sau din rădăcina lui pleō (din proto-italicul *plēō, acesta din proto-indo-europeanul *pleh₁- „a umple”, rudă cu plēnus – plin, derivat din proto-italicul *plēnos, acesta din proto-indo-europeanul *pl̥h₁nós – „plin”, cu cognatele πλήρης - plḗrēs și πλέως – pléōs în vechea greacă, पूर्ण - pūrṇa în sanscrită, full în engleză, پر‎ - por în persană, lán în vechea irlandeză, пльнъ – plĭnŭ în vechea slavonă bisericească sau clericală, pilnas în lituaniană, plin în română; vezi și plēbs pentru experți – din vechiul latin plēbēs, acesta din proto-italicul *plēðūs, din proto-indo-europeanul *pléh₁dʰuh₁ etc.). Uf, ar zice Rareș Bogdan sau Gherman ăla de pe la Cluj-Napoca!

         Și în alte limbi, grupat, pentru popor există cuvintele:

         a) popor în română, people în engleză, peuple în franceză, popolo în italiană, pueblo în spaniolă, poble în catalană, poopole în daneză, u pòpulu în corsicană, pobl în galeză, poplu în malteză, povo în portugheză, pobo în galiciană, popullit în albaneză (pentru „people~ în engleză – din englezele evului mediu  peple, peeple, astea din anglo-normandul people, din vechile franceze pueple, peuple, pople, din latinul populus – restul vezi mai sus; irdy - People Help The People);

 

Cuvântul „popor” în diferite limbi

         b) наро́д – naród în rusă și ucraineană, народ - narod în bulgară și macedoneană, на́род - národ în sârbo-croată, národ în slovenă, cehă și slovacă, naród în poloneză, norod în română (din slava comună narodŭ, acesta din proto-slavicul *narodъ, din *na- +‎ *rodъ – „rasă, etnie”);

         c) rahvas în estonă (Parvepoisid - Kui Kungla rahvas), kansalaiset în finlandeză (Kansalaiset feat. Medborgare: Olen suomalainen), iedzīvotājiem în letonă, žmonės în lituaniană;

         d) Volk în germană, fólk în islandeză, folk în daneză, engleză și suedeză, volk în neerlandeză, folket în norvegiană, fólkið în islandeză (pentru Volk - din germanul evului mediu volc, din vechiul german folc, din proto-germanicul *fulką; VOLK - Cântul Ielelor);

         e) Leute  în germană, Leit în luxemburgheză (din englezele evului mediu lede, leed – „popor”, din vechiul englez lēode; din vechile germane liuti, liudi, din proto-germanicul *liudīz – „popor”, din proto-indo-europeanul *h₁lewdʰ- „om, popor”; de comparat cu olandezele lieden/luden/luiden –„popor", vechiul nordic lýðir –„popor”, islandezul lýður, vechiul saxon liudi, goticul *liuþs, rusescul люди - ljudi, bulgarul люде - ljude);

         f) minsken în frizonă (?), muintir în irlandeză și muinntir în galica scoțiană (original dativul singular din vechiul irlandez muinter – grup de oameni);

         g) מענטשן - mentshn în idiș, pluralul lui מענטש‎ (mentsh), „om”;

         h) λαός - laós  în greacă (din proto-helenicul *lāwós, posibil din proto-indo-europeanul *leh₂wos – „popor (sub arme”, acesta din *leh₂- „acțiune militară”, cognat cu hititul laḫḫa-, „campanie” și frigianul λαϝαγταει - lawagtaei);

         i) jendea în bască (?);

         j) nép în maghiară (de origine incertă; probabil compus din né - variantă a lui nő – „femeie” + -p, proto-maghiarul antecedent al lui fiú – „băiat”; Hallod-e a nép dalát?);

         k) ները - inery în armeană (?);

         l) xalqi în azeră, halki în turcă (halki), ხალხი - khalkhi  în gruzină (toate din arabicul خَلْق‎ - ḵalq, acesta din rădăcina خ ل ق‎ - ḵ-l-q, a crea a forma”);

         m) الشعب ال – alshaeb în arabă (?), רומני în ebraică (?), مردم în persană (din vechile persane mltwm, mardōm, „tip de om, popor”);

         n) মানুষ – mānuṣa în bengali (din sanscritul मनुष्य - manuṣya, „popor”; Sanatan Pandit), लोग – log în hindi (din vechiul लोग – loga în hindi, moștenit din pracritul sauraseni loga, din sanscritul लोक – loka, în vechea hindi लोअ - loa), ਲੋਕ - Lōka în punjabi (tot din sanscritul लोक - loka).

 

         Popoare în istorie

 

         Moto: „Naţiunea noastră se transformă într-o naţiune de idioţi.” (Neil deGrasse Tyson)

 

         Și termenul popor este confundat uneori cu termenul mai restrâns apărut ulterior, națiune, de care am scris. Și din acest termen provin expresii ca „popor migrator” sau „popor nomad”, spre deosebire de poporul român stabil, „oameni din popor”, precum Ponta, Orban, Cioloș, Prună, Barna, Dragnea, Klaus, Rareș Bohdan ș.a. sau termeni de dispreț, depreciativi - plebea, gloata, adică noi, votanții.

         Ba întâlnim și teatrul național, „teatrul poporului (popular)”, cu alte cuvinte teatrul tuturor, așa cum e teatrul ăla caramitrian din București, unde în niciun caz nu se interpretează vreodată „muzica populară” sau „dansurile populare”, ci doar manelele unui manelist „celebru”, Bursuc, agreat de organizatorii festivalului de film Gopo. Așa am înțeles eu de ce o fostă studentă a noastră se lăuda pe peretele facebook că a renunțat la invitația primită!

         Întâlnim termenul de popor și în propaganda naționalistă, rasistă antisemită, pentru legitimarea masacrelor întreprinse contra altor popoare, mai ales asupra „poporului ales”, altă expresie folosită pentru a deosebi pe unii de noi ceilalți oameni,  dând exemplu direct pe Hitler, tot un „mut” (neamț pentru polabi) cu rasa sa „ariană”, arian fiind un termen folosit de rasiști pentru a denumi „populațiile albe considerate pure etnic” și pe „strămoșii germanilor”.

         Dar, de fapt, arian, pe care noi l-am luat din franceză (aryen), dar provine din vechea slavonă (ариань – arian`), se referă la  „popoarele indo-europene”, „popoarele indo-iraniene”, „limbile vorbite în India și Iran”, la care tot facem noi referiri mereu în „jocurile (noastre) de cuvinte”.

Și ca să nu avem vorbe, dăm exemple de popoare, printre care nu vom întâlni niciodată poporul moldovean inventat de ruși, prin click pe fiecare, dacă doriți, puteți afla informații suplimentare (nu tuturor termenilor le corespund pagini web, le puteți creea dacă doriți).

 

Tabelul nr. 1 Exemple de popoare

Litera

Popoare

A

abaziabisinieniafarafganiafifiainuakkaalbanezialemaniamericaniamorițiangli(ci), anglosaxoniapașiarabiarieniarmeniarverniasaasirieniasmațiașantiaustralieniaustrieciavariaymaraazteci

B

babilonienibalticibantubascibasutobașkiribavaribeciuanibelgienibelucibengaleziberberibirmanezibisayaboșimanibotocuzibretonibritonibulgariburgunziburhikuniburiburiați

C

cabilicafricalmucicanacicanadienicaribichatticaucazienicazacicecenicehicelțicerchezicherokeecheruscichewsurichinezicimbriciuvașicopțicoreenicorsicanicreolicroațicumani

D

dacidahomedakotadamadamaradanezidorienidruzi

E

egiptenielvețienienglezieschimoșiestonienietiopienietruscievencievreiewe

F

falașifelacifenicienifinlandeziflamanzifrancezifrancifrisonifilisteni

G

galigeorgienigepizigermanigețigiljacigoțigrecigurkha

H

hererohindușihotentoțihuni

I

iakuțiibericiindieniindogermaniindonezieniionieniirakieniiranieniirlandeziirocheziislandeziisraelieniitaliciitalieniitelmeni

J

japonezijavanezi

K

kaffikirghizikollakomikoraițikoranikrukurikurzi

L

ladinilaoțienilaponilatiniletonilevantinilibanezilibienilituanienilombarzi

M

mabamacedonienimadimaghiari (unguri), maja, malaiezi, malgașimaorimasaimaurimayașimazurimerkițimexicanimohicanimonegascimongoli

N

naganaimaninamandaunerviniam-niam, normanzi, norvegieni, nubieni

O

olandezionguțiosețiostiaciostrogoțiotomaniovambo

P

pakistanezipapuașiperșiperuanipolinezienipoloneziportughezi

R

romaniromânirușiruteni

S

sakalavisalienisansantalisârbisarmațisarzisaxoniscițiscoțieniselgiucisemițisiamezisinghalezisirienislavislovacislovenisomalezisorbispaniolisuedezisumoswazișvabi

T

tadjicitaiuțitamilitătariteutonithaitibetanitibutracituaregitukuloritungușitunisieniturciturkmeni

U

ubiucrainieniuiguriumbriunguriuzbeci

V

valahivalonivandaliveddavenzivietnamezivikingivlami

W

wagwangarawalisiwaluta

Z

zapotecizulu

 

            Poporul „moldovean”

 

            Moto: „Ştefan cel Mare către moldoveni:

- Zimbrii mei, vă spun așe,

Că Moldova nu-i a me.

- Știm, Mărite, asta-i,bre,

Nici a noastră nu mai e...”

(epigramă de Mircea Constanda din Pledoarie pentru epigramă, aprilie 2007)

 

 

            Și după unii președinți, ar exista „poporul moldovean”. Mă refer la Dodon și la Klaus, cel care a afirmat că „... ne vom uni când vor dori cele două popoare.” Știm cu toții de testamentul lui Petru cel Mare, de a cuceri o fâșie de teren din țările vecine, astfel ca o putere vecină să nu îndrăznească să intre pe teritoriul Rusiei, deoarece și-ar ataca proprii etnici.

            Uniunea Sovietică a păstrat tradiția, astfel că a apărut bancul „Î.: Cu cine se învecinează Uniunea Sovietică (Rusia)? R.: Cu cine vrea ea!” Prin tratatul de pace de la București din 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812, Principatului Moldovei i s-a „amputat” partea orientală, atribuită Imperiului Rus, care a devenit o provincie denumită atunci Basarabia, a Imperiului țarist (succesiv krai în 1812, oblast în 1828, apoi gubernie în 1871).

Basarabia luată Moldovei în 1812 (web)

 

 

         Și așa s-a ajuns la invenția „poporului moldovean” și a „limbii moldovenești”, apărând și hărți cu răspândirea moldovenilor și a limbii moldovenești, cu care se vede că unii de pe la noi par de acord, cu toate că Academia de Științe și Curtea Constituțională ale Republici Moldova au instituționalizat că nu există limbă muldovenească, ci doar limba română.

 

Harta de „răspândire a moldovenilor și a limbii moldovenești” (web)

 

         Ba fac și socoteli, că în 2014 existau 4.700.000 de moldoveni români în România, iar 2.983.905 de moldoveni „româ(nofo)ni” (după ei) în Republica Moldova. Prin denumirea de moldoveni, conducerea Republicii Moldova înțelege toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor, când de fapt ei sunt o parte din poporul român, cei ce vorbesc limba română. Oficial, la recensăminte, românii din republica Moldova (cele 2.260.858 de persoane, cât zic ei) se pot declara din punct de vedere lingvistic români (ei zic „românofoni”), vorbitori ai „graiului moldovenesc”, putând alege fie de „naționalitate moldovenească”, fie «români» - de „naționalitate română” (Basarabia mea sfântă - Ion PALADI și Orchestra Lăutarii" din concertul „Dorul Basarabiei").

         Iar în țara vecină, Ucraina, persoanele de origine „moldovenească” din regiunile Ucrainei care au aparținut în trecut Moldovei (18% din fostul Principat), ar reprezenta, după „rusificare”, circa 372.000 persoane, adică 11% din populația acestor regiuni (Bucovina de nord și Bugeacul) sau 0,8% din populația Ucrainei. Și se declară la recensăminte „moldoveni”, care vorbesc „limba moldovenească” și se știe îngrădirea drepturilor de a studia în limba română, despre care ai noștri „au pus batista pe țambal”.

         Iar cei considerați „prieteni”, ucrainenii, publicau în 1988 și 1991 hărți etnice pe care reprezentau „poporul moldovean”, diferențiindu-l de „poporul român”.

 

Hărți etnice sovietice din 1988 cu reprezentarea „poporului moldovean” (web)

 

            Și concepția nu s-a modificat prea mult în zilele noastre. Că în 1989, dacă nemților din cele două Germanii li s-a permis unificarea, aceasta nu a fost permisă românilor din cele două țări, chiar de către stăpânii Europei, Rusia și Germania, urmașele U.R.S.S. și ale celui de al treilea Reich, adică cei care au hăcuit România prin pactul Ribentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 și erau cât pe ce să o împartă și în 1989 prin punerea în aplicare a celor hotărâte la Malta.

Așadar, după 1812, Basarabia, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei, a intrat în componența imperiului țarist și a început rusificarea. S-a format gubernia Basarabiei. Că doar eram, noi românii, între trei împărății, respectiv Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman („BASARABIA - Două veacuri de străinie”, film documentar).

         Și de acum încolo imperiul țarist a susținul existența «moldovenismului», care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor „graiurilor est-romanice”, supuși ai „Țarului tuturor Rusiilor”, de ceilalți.

«Moldovenismul» a fost abandonat doar timp de șase ani (2 februarie 1932 - 27 februarie 1938) de către autoritățile sovietice în favoarea „internaționalismului proletar”, când, în acea scurtă vreme, au dat prioritate Internaționalei a III-a Comuniste, adică a răspândirii comunismului în toată România asupra revendicării Basarabiei ca teritoriu fost rusesc, dar, în restul timpului, el a fost, până în zilele noastre, principala pârghie a politicii sovietice, apoi ruse, în teritoriile din răsăritul Prutului și față de România sau față de revendicările romanicilor din afara acesteia.

         Și rușii, respectiv sovieticii, inventează poporul moldovean și limba moldovenească (vezi AICI), adică o etnie diferită de ceilalți români, „etnie moldovenească diferită de etnia română”, ca locuind în Republica Moldova, Ucraina, Rusia și în diaspora.

         Iar anumiți autori partizani ai «moldovenismului maximalist», inspirați de cadoul aluziv al lui Putin, de care am amintit, cadou dat președintelui moldovean, harta Moldovei din timpul lui Ștefan cel Mare,  au socotit că «etnia moldovenească» cuprinde și moldovenii cetățeni români din Moldova românească!

Și ca să vedeți rolul politicii sovietice după ce basarabenii au votat după primul război mondial unirea cu România (27 martie/9 aprilie 1918), comuniștii ruși au înființat în 1924 în Transnistria fosta RSSA Moldovenească, pregătindu-se de pe atunci să recucerească Basarabia, ceea ce avea să se întâmple în 1939, înaintea celui de-al doilea război mondial.

         Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (cu litere chirilice Република Аутономэ Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în rusă Молда́вская Автоно́мная Сове́тская Социалисти́ческая Респу́блика) avea nume și în ucraineană, știau ei de ce, respectiv Молда́вська Автоно́мна Радя́нська Соціалісти́чна Респу́бліка, fiind abreviată ca RASS Moldovenească sau RASSM.

 

Harta RASSM în 1929

Fosta RASSM și Transnistria de azi (îmbârligătură mare)

 

         Și restul evenimentelor îl cunoașteți. După destrămarea U.R.S.S. și apariția Republicii Moldova, Iliescu, cel care încheiase în 1990 tratatul cu U.R.S.S., a recunoscut imediat Republica Moldova, tăcând mâlc despre eventuala unire. Iar marea majoritate a românilor din Republica Moldova, care declarându-se «moldoveni», au renunțat la recunoșterea apartenenței lor la poporul român, dat fiind că în acest stat naționalitatea «moldovenească» este socotită, conform constituției din 1994, «diferită» de cea românească. Termenului „naționalitate" îi este atribuit sensul de etnie, nu de cetățenie.

         Și uite-așa apăru ca din neant un „grup etnografic” din Basarabia și Transnistria, parte a grupului etnic românesc, care are „anumite particularități cultural-istorice, legate de tradiții și obiceiuri specifice, practici religioase, grai specific, format datorită izolării de grupul etnic românesc, un timp îndelungat”.

Despre Transilvania vom scrie separat!

            Să fiți iubiți!

 

         (continuare)

 

         NC

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

 

.

 

Vizualizări: 118

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Aprilie 4, 2019 la 7:21pm

Respect!


ACTIV
Comentariu publicat de Aurora Luchian pe Aprilie 4, 2019 la 2:25am

Vă mulțumim pentru această expunere.

FELICITĂRI!

© 2020   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/