Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

       Geografie lingvistică

       (postarea precedentă)

 

       Revelion

 

       Moto: „De-mi faci capul calendar,/ Las la voia dumitale/ Să reduci din el măcar/ Sărbătorile legale.” (D.F. Ionescu Ghindeni, „Soţiei mele”)

 

       Succesiv, revelionul e definit ca: „petrecere în noaptea din ajunul Anului-Nou (din fr. réveillon)” [Șăineanu, ed. VI (1929)]; tot „petrecere în noaptea din ajunu Anuluĭ Noŭ (fr. reveillon, d. reveiller, a deștepta, din éveiller, care e lat. *exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta.” [Scriban (1939)]; „noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, în care se sărbătorește anul nou; petrecere făcută în această noapte. Variantă: reveión.” [DLRLC (1955-1957)]; „(din  fr. réveillon) noaptea care precedă prima zi a unui an nou și în care se sărbătorește noul an, petrecere organizată de revelion, dar și  (învechit) cină după un bal [MDA2 (2010)].

       Așadar, cuvântul e moștenit succesiv din cuvântul francez réveillon, din réveill-, rădăcina lui réveiller, „a se trezi”, + -on, din re- + éveiller sau din vechiul francez resveillier, din francezul medieval esveiller, din vechile cuvinte franceze esveiller, esveillier, din latinul vulgar *exviglāre <*exvigilāre, din latinul evigilāre, infinitivul lui evigilō, „mă trezesc”, din ex-, „de, din”, + vigilō, „veghe”.

Dicționarul Larousse definește simplu réveillon „repas de fête que l'on fait la nuit de Noël ou le 31 décembre; cette fête elle-même”,  adică doar o „masă festivă care se face în noaptea de Crăciun sau de 31 decembrie; această sărbătoare în sine”. Occidentalii nu se prea întind la chefuri „cu masa plină” după tăiatul porcului! Multinaționalele cu supermarketuri de pe la noi s-au adaptat ușor la năravul românilor și ne aduc orice!

       Să vedem cum numesc străinii acest cuvânt:

       Aastavahetuse în estonă;

       Amanorya Yevayi - Ամանորյա Եվայի în armeană;

       Âldjiersjûn în frizonă;

       Bezperan în bască;

       Cap d'Any în catalană;

       Doček Nove Godine - Дочек Нове Године în sârbă, Doček nove godine în bosniacă și în croată;

eva - ევა în gruzină, Éva - Εύα în greacă, Eva în maghiară, neerlandeză și catalană, Eeva în finlandeză, Eva – Ева în macedoneană, Eve în daneză, spaniolă, irlandeză și norvegiană, eve în suedeză și în islandeză, Eve l'New Year în corsicană, Jeva - Ева în belorusă, Yeva – Ева în rusă, yeva  - Єва în ucraineană;

ərəfə în azeră;

       Gamlársdagur în islandeză;

       Havva în turcă;

       Kanun Novogo goda - Канун Нового года în rusă;

       išvakarės în lituaniană;

       laylat ras alsana - ليلة رأس السنة în arabă, Lejliet tas-Sena în malteză;

       Nababarṣēra āgēra dina - নববর্ষের আগের দিন în bengali;

       nae saal kee shaam - नए साल की शाम în hindi;

       Napiaredadni Novaha hoda - напярэдадні Новага года în belorusă;

       Naujųjų metų išvakarės în lituaniană;

       New Anno scriptor Eva în latină, new Year (Eve) în engleză; New Joer d'Eva în luxemburgheză, niu yar s iv - ניו יאר ס יוו în idiș;

       Ni'ū sāla dē havāha - ਨਿਊ ਸਾਲ ਦੇ ਹੱਵਾਹ în punjabi;

       Noche Vieja în spaniolă;

       Nos Galan în galeză;

       Nova godina - Нова година în bulgară, Novogodišen - новогодишен în macedoneană;

       nyårsafton în suedeză, nytårsaften în daneză, nyttårs~, aften~ în norvegiană;

       õhtu în estonă;

       Oíche Chinn Bliana în irlandeză, Oidhche na Bliadhna Ùire în galica scoțiană;

       Oudejaarsavond în neerlandeză, Oujaarsaand în africană;

       Pereddenʹ Novoho roku - переддень Нового року în ucraineamă;

       predvečerje în bosniacă, předvečer în cehă și în slovacă;

       prag în albaneză;

       Revegión - Ρεβεγιόν în greacă, rvelion  în română, réveillon în franceză;

       saakhalts’lo - საახალწლო în gruzină;

       Saint-Sylvestre în franceză, Silvester în germană, Silvester în slovacă, Silvestr în cehă, Silvestrovo în slovenă,               Sylwester în poloneză, Szilveszter în maghiară;

       Urtezahar - în bască;

       Uudenvuodenaatto în finlandeză;

       Vakars, Vecgada vakars în letonă;

       vecher – вечер în bulgară;

       véspera de ano în galiciană;

       Véspera de Ano novo în portugheză;

       Vigilia, Vigilia di Capodanno în italiană, wigilia în poloneză;

       Vitit të Ri în albaneză;

       Vorabend în germană;

       Yeni il ərəfəsi în azeră;

      Cuvântul „revelion” în diferite limbi

 

       Yılbaşı gecesi în turcă;

       איב în ebraică;

       حوا în persană;

       Zilei de 31 decembrie i se mai zice și ziua sfântului Silvestru, moștenit din latinul sylvester, „păduros, rural”, din silva, „pădure”; am văzut mai sus că unii traduc revelion prin denumirea zlei de 31 decembrie. Așadar, mai avem:

Silver în estonă, Silvester m în germană, Silvester - Силвестер în sârbo-croată, Silvestr m în cehă, Silʹvestr - Сильвестр m în rusă, Silvestre în spaniolă, catalană și portugheză, Silvestre, Sylvestre m în franceză, Silvestro în italiană, Sylvester în engleză, Sylvéstros - Συλβέστρος m în greacă și Sylwester m în poloneză.

 

Cum înțeleg unii români să-și petreacă sărbătorile

 

 

       Povestea începutului de an

 

       Moto: „Transmiteţi-le copiilor voştri calendarul crimelor europene denumit istorie.” (Oscar Wilde)

 

       Conform Encyclopædia Britannica Online, începutul de an nu a fost mereu ziua de 1 ianuarie. Chiar și astăzi, în multe părți ale lumii, ziua de 1 ianuarie nu este acceptată ca început al unui an, adică al unei perioade de 12 luni. Evenimentul de a stabili ziua de 1 ianuarie ca prima zi a noului an a avut locîn anul 45 î.Hr., pe când împărat era Iulius Cezar, cel care își dedică o lună de vară, iulie! 

Cezar a instituționalizat în anul 45 î.e.n. calendarul solar cu 12 luni propus de un astronom, care ar rezolva majoritatea neclarităților cu care societatea se confrunta în fiecare an

 

       1 ianuarie a devenit începutul noului an, mai ales pentru că aceasta era data la care senatorii romani își începeau îndatoririle oficiale. Aceasta este baza calendarului iulian valabil în unele țări și azi, la care ne referim ori de câte ori vine vorba despre Revelion.

       Deși calendarul iulian era mai bun decât cel precedent, nu este cel pe care noi îl folosim astăzi. O mică eroare de calcul a anului solar a cauzat un surplus de 10 minute în fiecare an. Aceste minute s-au tot strâns, astfel că până în anul 1450, existau deja zece zile în plus, cu care nimeni nu știa ce să facă. Acum intră în scenă papa Grigore (Gregor) al XIII-lea, papă al Romei din 1572 până în 1585. Numele său laic a fost Ugo Bouncompagni. În anul 1539 a intrat în serviciul Bisericii, în 1558 a fost ales episcop de Vieste, iar în 1565 a devenit cardinal. La 13 mai 1572 a fost ales papă.

Papa Grigore al XIII-lea conduce comisia de reformă a calendarului roman. Numele „gregorian” pentru noul calendar vine de la Papa Grigore, ai cărui astronomi constataseră că în Calendarul Iulian se acumulase acea întârziere semnificativă. Papa Grigore a fost cel care a dispus reformarea calendarului iulian şi a introdus noul calendar, corectat, care astăzi îi poartă numele (gregorian).

 

Papa Grigore al XIII-lea

 

       Calendarul gregorian de la 1582 a fost adoptat rapid în mai toată lumea catolică. Lumea protestantă l-a preluat şi ea mai târziu, însă ţările ortodoxe, din raţiuni dogmatice, îl evitaseră complet. În ţările ortodoxe, printre care şi România, calendarul iulian s-a păstrat până în primele decenii din secolul al XX-lea, după care a fost abandonat în favoarea calendarului gregorian.

       Așadar, în 1582, calendarul gregorian corecta eroarea de 10 minute și instituia încă o zi, 29 februarie, care se adăuga la fiecare 4 ani. Acum, potrivit Bisericii Catolice, 1 ianuarie marca începutul noului an. Acest lucru nu le-a convenit, după cum am scris mai sus,  protestanților.

Ei au spus sus și tare că Grigore era Anticristul de care vorbește Noul Testament, fiindcă schimbase însuși timpul. Surprinzător este că multe țări „civilizate” nu au trecut la noua dată de 1 ianuarie până relativ recent, iar unele nu au trecut nici astăzi.

       Multe teritorii britanice au făcut schimbarea în 1752, iar Rusia a așteptat până după Revoluția de la 1917. România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian. La 1 aprilie 1919, România trece la calendarul gregorian, numit calendarul pe stil nou, adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Astfel ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).

 

Calendarul carolingian de la Abația St. Emmeram (săptămâna este divizată în 7 zile și fiecare zi este împărțită în 96 de „puncta” - sfert de oră, 240 „minuta” - zecime de oră și 960 „momenta” - a patruzecea parte dintr-o oră)

 

Regensburg, sediul abației St. Emmeram (maplandia.com)

 

       Mulți „factori cerești” și multe calendare au afectat istoria Anului Nou în diferite țări. Cei mai mulți oameni știu că Anul Nou Chinezesc și Anul Nou Evreiesc (Rosh Hashanah) au date schimbătoare. Anul Nou Chinezesc este cea mai importantă sărbătoare tradițională a chinezilor și are un festival. Festivalul începe de obicei în prima zi din prima lună din calendarul chinezesc și ia sfârșit cu Festivalul Lampioanelor care are loc în a cincisprezecea zi. Ajunul Anului Nou Chinezesc este denumit chú xī.

       Originea sărbătorii este veche de secole și este înconjurată de mai multe legende și obiceiuri. În vechime, perioada aceasta era una în care oamenii reflectau despre cum s-au purtat și în ce au crezut mai mult în anul precedent. Anul Nou Chinezesc se sărbătorește în țări și teritorii cu populație chinezească mare, cum ar fi Republica Populară Chineză (și în Hong Kong), Taiwan, Macau, Vietnam, Singapore, Indonezia, Malaezia, precum și în cartierele chinezești din orașele din toată lumea.

       Anul Nou Chinezesc este considerat a fi o mare sărbătoare în China și a avut de-a lungul timpului o influență asupra sărbătoririi Anului Nou de către popoarele învecinate, precum și asupra culturilor cu care a intrat cea chineză în contact, cum ar fi coreenii (Seollal), tibetanii și bhutanezii (Losar), mongolii (Tsagaan Sar), vietnamezii (Tết) și japonezii înainte de 1873 (O-shōgatsu). Anul nou chinezesc îcepe la date diferite, de exemplu la 8 februarie 2016 (maimuță). 28 ianuarie 2017 (cocoș), 16 februarie 2018 (câine), 5 februarie 2019 (porc), 25 ianuarie 2020 (șoarece).

       Roș Hașana (din ebraică ראש השנה, în română capul sau începutul anului) este Anul Nou evreiesc, începutul unui nou an potrivit cu calendarul ebraic. Cade în prima zi a lunii Tișrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern. Roș Hașana este prima din cele 10 zile ale penitenței numite Yamim Norayim, care culminează cu Iom Kipur, Ziua Ispășirii.

       În emisfera nordică are loc la începutul toamnei. După tradiție, Roș Hașana ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Tora i se mai spune și Yom Hatrua (יום תרועה), ziua sunării (la origine - din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu shofar-ul (în ebraică שׁוֹפָר, vechi corn muzical făcut dintr-o ramură a unui corn de țap, folosit de evrei în scopuri religioase).

 

Shofar

 

       Obiceiurile de Roș Hașana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă mâncăruri simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce, rodii, curmale, morcovi, dovleac, fasole verde, praz, o sfeclă precum și un cap de pește.

Urările obișnuite de Roș Hașana sunt: „Șana tova” (Un an bun) sau „Șana tova ve metuka” (Un an bun și dulce), dar și „Ktiva ve hatima tova".

       Roș Hașana este momentul la care se refereau în mediul evreiesc tradițional contractele legale, atât pentru îngrijirea animalelor, cât și pentru trebuințele poporului. Mișna precizează că în baza acestei date trebuie calculată desfășurarea anilor și, prin urmare, și anul sabatic și jubileul. Sărbătoarea durează două zile.

       Așadar, începutul Anului Nou variază pe glob la diferite culturi. Etiopia își începe anul pe 11 septembrie. Unele părți din India îl sărbătoresc pe baza unor date din calendarul hindus. Bisericile ortodoxe din unele țări folosesc și acum calendarul „pe stil vechi”! Și din această cauză a apărut bancul „marea revoluție din noiembrie care a avut loc în octombrie”! Mica zonă numită Gwaun Valley în Țara Galilor folosește calendarul iulian și sărbătorește pe 13 ianuarie începutul noului an. Ziua de 1 ianuarie este începutul noului an în majoritatea locurilor datorită unor alegeri politice din Roma, care au avut loc cu mii de ani în urmă.

       Dar știința a observat că factori precum timpul, de care e nevoie pentru ca Pământul să se învârtă în jurul Soarelui, și distanța până la Soare sunt instabile. Poate că va fi nevoie de o nouă schimbare în calendar care să mute începutul anului la o dată. Dar asta numai timpul o va spune, dar mai bine zis, astronomii.

 

Planificarea se respectă și după revelion

 

       Cu alte cuvinte, iată de ce, pe 31 decembrie, ne  spunem La Mulți Ani!  Și facem urarea tuturor, indiferent de calendar!

       Să fiți iubiți!

       Puteți citi, descărca și distribui fișierul în format pdf de la:

        Jocuri%20de%20cuvinte%20-%20revelion.pdf

 

       (continuare)

 

       Constantin NIŢU

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

Vizualizări: 304

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Ianuarie 4, 2020 la 6:14am

Interesant!


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Ianuarie 3, 2020 la 9:00pm

Mulțumesc de trecere!


ACTIV
Comentariu publicat de Johnny Em pe Ianuarie 3, 2020 la 7:38pm

Revelion și Revelioana... s-au îndrăgostit cumva? 


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Decembrie 29, 2019 la 9:21pm

moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Decembrie 29, 2019 la 9:20pm

moderator
Comentariu publicat de Petru Plătică pe Decembrie 29, 2019 la 1:42pm

Din Internet

© 2020   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/