Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

 

(postarea precedentă)

 

Jocuri de cuvinte – Sărutul

 

Moto: „Pentru că nu în ureche mi-ai şoptit, ci în inimă. Nu buzele mi le-ai sărutat, ci sufletul” (citat clasic din Judy Garland).

 

 

Facem ce facem și foarte des dăm un sărut real, trimitem un sărut virtual, citind noi în dicționare că SĂRÚT, săruturi, s. n. este și o „sărutare”. Să vină să-i dea un sărut, Trezind-o din vraja bolnavă. BENIUC, V. 85. Astfel vine-n toată noaptea zburător la al ei pat. Se trezi din somn deodată de sărutu-i fermecat. EMINESCU, O. I 80. Și numai dintr-un sărut Capul lui și l-au pierdut! ALECSANDRI, P. P. 114. Sursa: DLRLC (1955-1957).

 

Copiii se sărută

 

Și tot așa mai aflăm că SĂRÚT s., este: 1. gură, sărutare, (pop. și fam.) pupătură, țoc, (fam. și în limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. (I-a dat un sărut.); 2. sărutare, sărutat, (pop. și fam.) pupare, pupat, pupătură, țocăit, (Ban., Transilv. și Maram.) țucare, țucat, (înv.) sărutătură. (Gata cu sărutul!). Sursa: Sinonime (2002).

 

Sărutul tinerilor

 

Și vine de la verbul a SĂRUTÁ, vb. I. Tranz. și refl. recipr. A (se) atinge cu buzele în semn de respect, de prietenie, de umilință sau ca o manifestare erotică; a (se) pupa. ◊ Expr. (Tranz.) Sărut mâna, formulă de salut sau de mulțumire adresată unei femei sau unei persoane mai în vârstă. (înv.) „Sărut dreapta”, formulă de salut adresată preoților, domnitorilor, boierilor, mai rar unei femei. – Și se zice că vine din latină – salutare! Sursa: DEX '09 (2009).

Și dicționarele ne dau și alte exemple de folosiri, nu numai ca o manifestare erotică; a pupa: Și apucîndu-i capul între mîni, o sărutai ca pe un copil, în părul ei negru și bogat. HOGAȘ, M. N. 26. La plecare, mama Ilinca l-a sărutat mai cu rupere de inimă și a plîns mai cu foc.VLAHUȚĂ, O. A. I 95. Moșneagul, văzînd aceste mari bogății, nu știa ce să facă de bucurie, sărutînd mereu cucoșul și dezmierdîndu-l. CREANGĂ, P. 69. Astă-noapte am visat, Bade, că te-am sărutat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 225. ◊ (Poetic) Gingașa fată... Numai de soare fu sărutată. ALECSANDRI, P. I 20. ◊ Fig. Papura se îndoia așa de tare, încît săruta apa, cu vîrfurile ei simțitoare. CAZABAN, V. 32. Cine n-are ochi negri, sărută și albaștri (= dacă nu poți avea ceea ce dorești, te mulțumești cu ce ai). ◊ Refl. reciproc. Tremurînd ei se sărută... Ea-și acopere cu mîna fața roșă de sfială, Ochi-n lacrimi și-i ascunde într-un păr ca de peteală. EMINESCU, O. I 82. Spune-mi mîndră-adevărat: De cînd badiu te-a lăsat, Tu cu cîți te-ai sărutat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 403. ◊ Intranz. Să-ncalță frumușel Și sărută subțirel, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 384. ♦ A atinge cu buzele mîna cuiva, un obiect de cult (sau considerat ca atare) schițînd sărutul în semn de respect, adorație, umilință. Ajuns în țară, eu te rog, Fă-mi cel din urmă bine: Pămîntul țării să-l săruți Și pentru mine! COȘBUC, P. I 79. Apoi, sărutînd mîna tatălui său, se despărțiră. ISPIRESCU, L. 19. Îi dă paloșul să-l sărute, ca semn de pecetluirea jurămîntului. CREANGĂ, P. 207. ◊ Fig. [Țara mea] Dunărea bătrină... îți sărută poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare și de unde soarele apune. RUSSO, O. 22. ◊ Expr. Sărut mîna = formulă de salut adresată de obicei unei femei (mai în vîrstă). M-am închinat cu sărut mîna, cucoană Zamfiriță. ALECSANDRI, T. I 33. Sărut dreapta = formulă servilă de salut adresată în trecut preoților, domnitorilor, boierilor, mai rar unei femei. Boier Stoiceo, sărutămu-ți dreapta, așa te îndeamnă... boierul Rovin... să-ți ridici în sîrg nevasta și copiii și... să fugi spre munți. GALACTION, O. I 52. Sursa: DLRLC (1955-1957). Dacă nu ne lămurim, trecem pe web la wicționar!

 

„Sărutul” de Brâncuși

 

Și wicționarul ne zice că sărutul e derivat regresiv din verbul a săruta. Și e un gest explicat ca în dicționarele noastre. Cuvintele apropiate sunt: săruta; sărutare; sărutat; sărutată; sărutător; sărutătură. Paronimul lui sărut e salut! Reținem că paronim, paronime, s. n. este un cuvânt asemănător cu altul din punctul de vedere al formei, dar deosebit de acesta ca sens (și ca origine). – Din fr.paronyme. Sursa: DEX '98 (1998). Dar că vine de la salutare e complicat!

Oricât l-ai explica, te complici! E mai bine să-l practici! Filosofii și scriitorii nu puteau sta departe de sărut. Vorbele lor au devenit citate! Şerban Milcoveanu în „Ce e nou în femeie?” (1995) dă o definiţie clasică, avertizându-ne că „sărutul e precursorul dragostei”, ceea ce știu chiar și adolescenții care chiar cred că ne pot da lecții (nu numai fetele din Vaslui)!

 

Obiectul sărutului

 

Cântăreața Mireille Mathieu, de care aflăm că e internată într-un spital cu o boală gravă ne spunea că „săruturile sunt banii mărunţi ai dragostei”. Și dacă nu vă convine problema financiară, rămânem la ortografie, aflând de la scriitorul armean otoman Hacob Paronian (1843–1891) că „sărutul este punct şi virgulă în gramatica dragostei”. Complicată gramatica asta...

Și nu putea să nu existe și o zi mondială a sărutului, în cinstea căreia amicul de facebok Stelică Romaniuc definește epigramatic magistral sărutul: „E o dovadă de iubire,/ De dragoste ori gând pios.../ Sau o perfidă amăgire./ Atunci când îl primeşti în dos./” Înțelegeți aluzia, că politicienii precis o înțeleg!

„Neintroducându-ne încă în teoria limbajelor, inclusiv de programare structurată sau nestructurată, Claudiu Ovidiu Tofeni, în „Alfabet din Viaţă” (15 ianuarie 2010), ne lămurește că „sărutul este cea mai economică formă a limbajului”, ceea ce știu și nepoții noștri, unii foarte bine, mai ales studenții de la A.S.E.! În orice caz, nu s-a inspirat din Henny Youngman (comedian și muzician evreu anglo-american, autorul monologului „Take my wife ... please" – Ia-mi nevasta..., că nu zice nimic de distanțe („sărutul este distanţa cea mai scurtă între doi oameni”). Poate din Alfred de Musset, cu citatul „singurul limbaj adevărat din lume este sărutul” sau din Joseph Conrad cu „sărutul este ceea ce ne-a mai rămas din limbajul folosit în paradis”.

Și scotocitori cum suntem, aflăm că există și „Dicţionarul dragostei” (1 noiembrie 2012), al lui George Budoi, unde găsim o definiţie epigramatică faină a sărutului – „Că-i furat sau dăruit,/ Că-i pârjol sau liniştit,/ E al dragostei mesaj,/ Ce începe la etaj...”, făcându-ne să intuim că are loc continuarea la parter. S-a inspirat precis din Mușatescu („o încercare la etaj pentru a cuceri parterul”) sau din alt studios al arhitecturii caselor cu două sau trei nivele sau al blocurilor, precum Alphonse Kar, cel ce a spus că „sărutul este o cerere făcută la etajul doi, pentru a afla dacă etajul unu este liber”. De parter nu zice nimic, că acolo sunt gleznele!

 

Niveluri, etaje,...

 

Și printre picături, nu pupături, ca să ne mai tragem sufletul, cititorii și iubitorii de teatru ne gândim și la replica celebră a  lui Othello: „Te-am sărutat şi-n moarte te-am pierdut./ Să pier acum, murind într-un sărut!” (din piesa de teatru Othello, Actul V, Scena 2, de William Shakespeare, 1603, traducere de Ion Vinea). Ca alternativă, filosofii pot rămâne la catrenul lui Goethe din piesa de teatru Faust: „Cum vreau şi cum ard,/ Să-l pot săruta,/ Să mor sub sărutul/ Şi patima sa!”

 

Othello și Desdemona în Venice de Théodore Chassériau

 

Amintindu-ne de definiția cu acțiunea buzelor, iată că și Scarlett Bene crede că „sărutul: a face dragoste cu buzele”, pe când Tanielle Naus crede că  „sărutul este transgresia fizică a conexiunii mentale care deja s-a produs”, iar Mihail Coandă, în „Sărutul, poezia tăcută a buzelor” (31 martie 2018), susține sus și tare titlul dat - „sărutul este poezia tăcută a buzelor!”

Revenind la definiţiile epigramatice, Nicolae Zărnescu, intuitor al consecințelor, în „Cuget, deci exist, dar nu mai rezist” (2005), ne lămurește pe cei căsătoriți sau pe burlaci că sărutul ar fi „Un act sublim, o feerie,/ Adesea c-un final nasol:/ Când nu-i urmat de un viol,/ Va preceda o căsnicie.”

Trecând prin „Rubaiatele” lui Omar Khayyam (traducere de Petru Dimofte), iubitorul de vin, ne amintim rubaiatul în care e reținut doar sărutul paharului - „Eu cred că Vasu-acesta,/ Învăţat,/ A sorbit Vin şi a iubit odat',/ Iar buzele-i pe care-am sărutat,/ Câte săruturi au primit – şi dat!” Asta în comparație cu monostihul „Ultimul sărut/ Poartă spre necunoscut”, David Boia (8 iulie 2014) neprecizându-ne cui i se dă – iubitei, paharului sau chiar sticlei...

Și fiindcă suntem după nașterea lui Isus, nu putem să-l uităm pe Iuda, cu sărutul lui, la care s-au referit mulți scriitori sau oameni de seamă. Teoria multiplicării este explicată simplu și direct de amintitul George Budoi în „Aforisme” (9 aprilie 2018) – „ce multe săruturi sunt sărutul lui Iuda!”

Iar Gavriil Stiharul ne spune că „De două mii de ani, puţini au ţinut seama de Evanghelie şi au intors obrazul celălalt când au primit o palmă, dar aproape toţi l-au întors bucuros când au primit un sărut, care, de multe ori, a fost sărutul lui Iuda.”

Dar ne revenim repede cu splendidul poem de neegalat al lui Nichita Stănescu: „Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi/ şi ţi-aş săruta talpa piciorului,/ nu-i aşa ca ai şchiopăta puţin, după aceea,/ de teamă să nu-mi striveşti sărutul?” Ne trezește din euforie gândul la politicieni și definiţiile epigramatice referitoare la ei, reținând-o pe cea a lui Ioan Fărcaş din ziarul „Viaţa Buzăului" (8 august 2006), care ne spune că „Un sărut e act erotic/ Prin tot locul, un narcotic,/ Dar în spate-n locul critic/ El devine... act politic.” Și știe lumea care e locul ăla critic... Că doar trebuie să ocoliți mereu expresiile „mî doare-n cot!” sau „mă doare-n _ur!”

Dar revenim la normal știind că sărutul e „Durerea surdă a buzei arse/ De tainice dorinţi,/ Stinsă/ Cu-mbrăţişarea tandră/ A buzelor fierbinţi.”, așa cum ne comunică Adrian Timofte în „Versuri şi vorbe” (2005), dar și cu gândul la „Trilogia cunoașterii" a lui Lucian Blaga – „valul este dorul mării de a săruta ţărmul.”

Amintind de Blaga, ne gândim și la Cioran (cel interzis în literatura și cultura română printr-o lege propusă de un zis liberal, zis repetentul Crin Antonescu, fost președinte de o lună,  ce se vrea europarlamentar), prin câteva replici memorabile: „Simina: Nu-mi place, Egor. Nu ştii să săruţi!... Eşti un prost!.../ Egor: Da, Simina (şopti năuc Egor)./ Simina: Sărută-mi pantoful! (Îi întinse piciorul. Egor cuprinse în mâinile lui tremurânde pulpa fetiţei şi începu s-o sărute.) Pantoful! (Egor îi sărută pantoful.) Eşti un prost! Aş vrea să te bat!... Şi n-am aici nimic, n-am niciun bici aici!...” Strașnice replici!

Apropiindu-mă eu de 80 de ani, mă pune pe gânduri epigrama lui Alexandru Clenciu din ziarul „Amprenta" (aprilie 2000) - octogenarul către iubita lui: „Simţeam că am ceva pierdut/ În sărutările şuvoi:/ Mai dă-mi, iubito, un sărut,/ ă-mi iau... proteza înapoi!” Și Clenciu (1913-2000) a depășit 80 de ani! Asta așa, ca să nu-l uit pe Paul Verlaine, cel ce susținea sus și tare că „sărutul... primul ghiocel în grădina mângâierilor...”

Asta amintindu-l și pe fostul scriitor militar   botoșănean Vasile Larco, cel care pare să-și fi împlinit menirea, cea de a marturisi public ironiile timpului său, de a hohoti – uneori amar, e adevărat – sau de a construi metafore pe măsura hazului lumesc, în tema de aici cu epigrama „Primind săruturi, cu duiumul,/ Îşi zise-o tânără cochetă:/ Of, Doamne, lung mai este drumul/ De la sărut la verighetă!/ Iar dacă acțiunea are loc „in vitro”, oameni ne-am făcut!

            Și dacă fata nu vrea, nu vrea și gata! Că e viol! Că și  Anais Nin (1903-1977), scriitoare americană de origine franceză, care susține că „Există două feluri de a ajunge la mine: cu sărutări şi cu imaginaţie. Dar există şi o ierarhie: sărutările singure nu-s de-ajuns.” Poți ghici gândurile damelor? Se încumetă cineva?

Dacă mai aveți dubii, consultați-l pe  Dumitru Delcă, cu haiku-ul său (15 mai 2015): „În zorii zilei,/ boabe de mărgăritar/ sărută iarba./ Pentru cei ce vor să încerce chestia, aminrtim definiția -  haiku sn [At: MDENC / V: ~kai/ Pl: ~uri / E: fr haiku, eg haikku] (Liv) Poezie japoneză din 17 silabe dispuse în trei grupe. Sursa: MDA2 (2010). Asta dacă vă amintiți figura de stil că „zâmbetele sunt sărutările sufletului” (Minna Thomas Antrim, 1861-1950, scriitor american).

Și nu puteam uita pe autorul de romanțe de un anumit fel, Ion Minulescu, cu a sa romanţă a ultimului sărut: „Opreşte-mă!.../ Nu mă lăsa/ Să te sărut,/ Căci gura mea/ În clipa-n care îţi sărută gura/ Îţi soarbe lacomă şi respirarea/ Cu care-ţi prelungeşti caricatura/ Pe care bunul Dumnezeu/ Ţi-a creionat-o după chipul său -/ Aşa cum i-a dictat-o inspirarea!.../ Opreşte-mă!.../ Nu mă lăsa/ Se te sărut,/ Căci gura mea/ E gura care nu sărută/ Decât cu sărutarea mută/ A celor ce,-mpăcaţi cu cele sfinte,/ Pornesc cu tălpile-nainte/ Şi-n gură cu câte o floare,/ [...]” (din „Nu sunt ce par a fi”, 1936).

Amintindu-le fetelor, Ilene Cosânzene, cele spuse sau scrise de Natasha Bedingfield (12 iulie 2004), cum că „Trebuie să săruţi mulţi broscoi până dai de un prinţ...”, nu săvârșim un sacrilegiu... Și nici dacă promovăm îndrăzneala prin replica lui Mabel din „Nebun după tine” – „Cel mai curajos om e acela care sărută primul” sau îl amintim pe amatorul muscelean de fructe Tudor Muşatescu cu al său aforism „toate sărutările fetelor au gust de zmeură”.

Am mai naviga noi mult printre zisele de duh referitoare la sărut, dar ne oprim la definiția lui Henry Finck, „Ce altceva este sărutul decât însuşi autograful dragostei?” și la epigrama lui Ion P. Antonescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007) -  Unei dudui: „Eşti atâta de suavă/ Că la viaţă de n-aş ţine,/ N-aş mai cumpăra otravă,/ Ci te-aş săruta pe tine!/

Ba nici wikipedia nu sare sărutul, că „zice” că este atingerea sau apăsarea buzelor pe buzele unei alte persoane sau pe un punct de pe corpul ei sau al unui obiect.

În funcție de cultură și context, un sărut poate exprima sentimente de dragoste, pasiune, atracție (din aia) sexuală, activitate sexuală, excitare sexuală, afecțiune, respect, salut, prietenie, pace și noroc. Uneori este un gest ritualic, formal sau simbolic care indică devotament, respect sau sacrament.

În unele societăți, sărutul are rol ritual sau de politețe, folosit ca o formă de salut, de aici legătura cu etimologia sa romană, în acest caz poate să nu includă nici o manifestare emoțională. Sărutul, practic, înseamnă atingerea cu buzele, a buzelor altei persoane, a mâinii, feței, a oricărei alte părți a trupului, a unei icoane, cruci, animale, jucării de pluș sau alte obiecte. Cu sinomimele sale, pupic, pupat, pupătură, sărutare, țoc, țocăire, țucare, țucat, țucătură, guriță... ajungem unde trebuie...

Un sărut poate simboliza iubirea care provine doar din afecțiune și ocrotire. Sărutul fără intenții sexuale poate exprima afecțiune, compasiune, drăgălășenie, grijă, loialitate, empatie, bucurie intensă, tristețe profundă. Săruturile ca expresie afectivă sunt un răspuns la iubirea primită, un respect și o recunoaștere a unei identități familiare.

Și cu apariția web, a rețelelor de socializare, trebuia să apară și sărutul virtual, adică un gest prin care se exprimă dorința de a săruta o persoană aflată la depărtare. Se realizează prin desene, prin simularea sărutului țuguind buzele, prin diverse emoticoane, cu amprenta buzelor, pupări ale palmei proprii și apoi suflării în aceasta ca semn de transmitere a sărutului.

Și nu putem să nu trecem la traduceri. În albaneză i se zice puthje, gerunziul de la puth, care vine din proto-albanezul *puktā, din proto-tndo-europeamul *puḱ- - „a presa împreună” (de comparat cu vechiul grec πύκα (púka, „gros, puternic”). Arabii îi zic قبلة – qibla și vom mai studia etimologia. Urmează câteva cuvinte asemănătoare - în bosniacă și croată poljubac, în cehă polibek, în slovenă poljub, în poloneză pocałunek, în sârbă пољубац - poljubac, care se pare că se trage din slavona veche, ceva legat și de dragoste, de la „a iubi”. În bulgară e целувка – tseluvka, în rusă поцелуй – potseluy (Малом академическом словаре русского языка: «Поцелуй — прикосновение губами к кому-, чему-л. как выражение любви, ласки, привета и т. п.»), în ucraineană поцілунок – potsilunok. În idiș este קוש – kush, neexplicat în wikționar. În germană i se zice Kuss (din proto-germanicul *kussijaną). Și urmează englezul „kiss” și altele vecine (daneză kiss, suedeză kyss, neerlandeză kus, norvegiană kyss), care provine din engleștile evului mediu kissen, kussen, astea din engleza veche cyssan („a săruta”), din proto-germanicul *kussijaną; înrudit cu danezul kysse, neerlandezul kussen, germanul küssen, islandezul kyssa și suedezul kyssa. Dar englezii, în afară de kiss, folosesc și buss - pupat, guriţă, sărut, gură, sărutare, cioc. Două cuvinte apropiate există în estonă – suudlus și în finlandeză suudella (pussata, suukottaa), care ar proveni de la suu (suu +‎ -taa +‎ -ella), „gură”, provenind din proto-finicul *suu, din proto-uralicul *śuwe. Printre cognate sunt estonianul suu și maghiarul száj. Urmează câteva cuvinte apropiate: în franceză baiser (din vechiul francez baisier, din latinul bāsiāre, infinitivul lung al lui bāsiō – „sărut”): în italiană bacio (din latinul bāsium, care provine din proto-indo-europeanul *bu, cognat cu englezul buss; cf. și persanului بوس‎ - bus, „sărut”); în spaniolă, asturiană, catalană beso (din latinul vulgar baisum, din latinul bāsium, vezi mai sus); în portugheză beijo (din vechiul portughez beijo, din latinul bāsium, din proto-indo-europeanul *bu).

Și mai rămân separate în letonă skūpsts (de la rădăcina verbului skūpstīt „a săruta”), în lituaniană bučinys, în greacă φιλί – fili (din vechiul grec φιλεῖν – phileîn, „a săruta"), în hindi चुंबन - chumban, în macedoneană бакнеж – baknež (бакне -bakne, „a săruta” +‎ -еж -ež), în maghiară csók (din csókol – „a săruta”, ăsta din proto-ugricul *ćukkɜ- „a săruta” + -ol), în persană بوسه (بوسه • - buse, plural بوسه‌ها‎ - buse-hâ, în punjabi ਚੁੰਮੀ – Cumi, în slovacă bozk, în turcă öpücük...

Mai reținem că a pupa vine din latinul puppare (a pupa), pe care îl folosesc intens acum italienii, a țuca ar veni de la zgomotul „țoc” al unui sărut, țoc ăsta venind de la sârbul cukati, a izbi, de la bulgarul cukam (beaŭ vin mult).

 

Și ca să vă distrați și să vă educați în domeniu, consultați și:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sărutul_fatal (despre filmul „sărutul fatal”),

http://www.youtube.com/watch?v=06iFa9_9EiY (tot despre film),

http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/scotland/3183516.stm (sărutul exprimat de animale),

http://edition.cnn.com/2012/02/14/opinion/kirshenbaum-science-kissi... (the science of kissing),

http://news.bbc.co.uk/hi/spanish/science/newsid_4639000/4639978.stm,

 http://www.bestkisses.com/kisses-for-health.html (best kisses),

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/boli-transmite-sarut-1_50acd61... (boli transmise prin sărut),

http://www.nytimes.com/1997/07/11/us/case-of-hiv-transmission-is-fi... (H.I.V. și sărutul),

http://www.links2love.com/teens_kissing.htm (How to Kiss),

 http://www.how-to-kiss.org/how-to-french-kiss/ (instrucțiuni pentru sărutul franțuzesc)...

 http://www.brighthubeducation.com/social-studies-help/35828-flirtin...,

http://www.thefreedictionary.com/smooch,

„List(s) of Text Emoticons” (în engleză) http://www.symbols-n-emoticons.com/p/new-facebook-emoticons.html

Să fiți iubiți și sărutați!

 

(continuare)

 

Constantin NIŢU

„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter

 

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

 

Vizualizări: 225

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Ianuarie 4, 2019 la 11:31am

Anul 2019 să vă aducă voie bună, bunăstare, bunăvoință, bunătate, săruturi și îmbrățișări!

LA MULȚI ANI!

jc%20imbratisare%2006%20imbr%20urmeaza.jpg


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Decembrie 30, 2018 la 11:20am

Vă mulțumesc, doamnă Dorina Pop! Și vă mai ofer... un sărut!


ACTIV
Comentariu publicat de Pop Dorina pe Decembrie 30, 2018 la 10:58am

Imagine similară


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Decembrie 30, 2018 la 10:46am

Mulțumesc pentru treceri. Pentru asta aveți mai multe săruturi (sărutări)! Despre animale, vedeți linkul de la urmă:

http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/scotland/3183516.stm (sărutul exprimat de animale). Se poate scrie ușor o teză de doctorat! Aș consulta și biblia! Să fiți iubită și... sărutată!

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/