Zile de naştere

 

          (postarea precedentă)

 

          Cuvântul trib în mai multe limbi și origine

 

          Moto: „Individul a dus mereu o luptă pentru a nu fi copleşit de către trib.” (Friedrich Nietzsche)

 

 

          În limba română „trib” provine din latinul tribus, acesta probabil provine din rădăcina trēs („copac”) + an, din proto-indo-europeanul *bʰuH- („a crește, a deveni, a lua ființă, a apărea”), referrindu-se original la cele trei ramuri sau diviziuni ale poporului roman (Ramnes, Tities, Luceres, după tradiție stabilite de Romulus; fiecare era împărțit în 10 „curiae”, singularul curia provenind din coviria („comunitatea bărbatului”), analog lui com- + vir.

          Dicționarul Oxford precizează originea, arătând că „tribe” (trib) provine din tribu, din franceza evului mediu, iar acesta din latinul tribus, acesta probabil legat de tri- „trei", și referindu-se la cele trei diviziuni ale poporului timpuriu al Romei.

            Și tribului i se spune în diverse limbi:

          - trib în română, tribe  în engleză, tribua în bască, tribu în franceză, spaniolă și catalană, tribù în italiană, malteză și corsicană, tribo  în portugheză și galiciană, treubh în galica scoțiană (din latinul tribus, acesta probabil provine din rădăcina trēs - „copac” + an, din proto-indo-europeanul *bʰuH-, „a crește, a deveni, a lua ființă, a apărea”);

 

Cuvântul „trib” în diferite limbi

 

          - kmen în cehă, kmeň în slovacă (? etimologie necunoscută);

-pleme în croată, bosniacă și slovenă, племе – pleme în bulgară și macedoneană, și sârbă, plemię în poloneză, племя – plemya în rusă, племья – plem'ya în ucraineană (din proto-slavicul *plemę, „trib, rasă, clan”);

          - stamme în daneză și norvegiană, stam în neerlandeză, suedeză și frizonă, Stamm în germană (din germanul evului mediu stam, din germanul stam, din proto-germanele *stamnaz, *stamniz, din proto-indo-europeanul *steh₂- „a sta, a se stabili”);

          - derbši în luxemburgheză (?);

          - fyli – φυλή în greacă, fine în irlandeză, fis în albaneză (din φύω - phúō, „a aduce”);

          - cilts în letonă din vechiul verb cilt, “a se ridica”, sau poate din celt, „a ridica, a construi”; semnificația lui cilt este legară de „a apare, a avea originea, a se naște”;

          - gentis în lituaniană (din proto-indo-europeanul *ǵénh₁tis; cognat cu latinul gens, acesta tot din proto-indo-europeanul *ǵénh₁tis, din rădăcina *ǵenh₁-, „a produce, a da naștere”; vezi gignō, generō, genus; cognat cu englezul kind – „fel”, sanscritul जाति  - jāti, și vechiul grec γένεσις - génesis, „geneză”);

          - törzs în maghiară (potrivit celor mai recente cercetări, György Szabados - Institutul de Istorie al Academiei de Științe din Ungaria, „triburile" maghiare nu au fost numai șapte, Anonymus ar spune 108; în 100 de ani a dus la nașterea regatului ungar, de care noi am scris AICI);

          - hõim în estonă, heimo în finlandeză (din proto-finicul *haimo, dintr-un limbaj baltic, lituanianul šeima; cognate sunt livonianul aim, voticul õimo);

          - llwyth în galeză (?);

          - ættkvísl (din ætt +‎ kvísl, ætt din vechiul nordic ætt, „clan”, kvísl, „confluență”, din proto-germanicul *aihtiz) în islandeză;

          - t’omis – ტომის în gruzină (?, de cercetat);

          - ts’egh - ցեղ   în armeană (din vechiul armean ցեղ - cʿeł; semnificația originală este „divizare, împărțire”, de origine proto-indo-europeană ca ցելում - cʿelum);

          - qubila – قبيلة în arabă, kabile  în turcă, qəbilə în azeră (din rădăcina ق ب ل‎ - q-b-l; de comparat cu قَبِلَ‎ - qabila, „a primi ospitalitate”);

          - shévet  - שבט în ebraică, sheyvet - שייוועט în idiș (vezi arabicul سِبْط‎ - sibṭ);

          - قبیله în persană (?, de studiat);

          - Upajāti - উপজাতি în bengali, janajaati – जनजाति  în hindi, Parivāra-samūha – ਪਰਿਵਾਰ-ਸਮੂਹ în punjabi (?, de studiat).

 

          Definiții

 

          Moto: „Deşi ideea de progres ni se pare ridicolă, creştinismul reprezintă un formidabil pas înainte faţă de iudaism: e distanţa de la un trib la umanitate.~ (Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972)

 

 

          Noi am definit țara (vezi AICI), națiunea (vezi AICI) și poporul (vezi AICI), noțiuni în care se încurca un urmaș al triburilor germane. Tribul este un grup de oameni care au o aparteneță și o origine comună, în mod frecvent stabilit pe un areal geografic, recunoscut de triburile vecine.

          Din punct de vedere istoric sau politic, a precedat statul, poporul și națiunea, chiar și acum, la unele popoare ocupând o parte a unui stat. Exemple se pot da din perioadele antice, cu triburile popoarelor germane, semite, samite, latine, slave, tracice și dacice, mongole etc.

          Ca și în cazul națiunii și în cazul membrilor tribului există o origine geografică, limbă, religie, obiceiuri și datini comune. O definiție constructivă a tribului este „credința unei apartenențe comune” care se bazează pe legende sau istorisiri și care ține comunitatea unită. In antichitate gradul de rudenie era un principiu esențial în definirea membrilor unei societăți comune.

          O delimitare precisă de popor și națiune este destul de dificilă, deoarece nu se pot trage linii precise de graniță între ele. Tribul poate fi considerat ca o parte a grupărilor etnice din cadrul unui popor. O deosebire mai clară se poate stabili prin numărul de membri ai comunității. Se poate considera tribul ca treaptă anterioară în formarea ulterioară a unui stat național, care cuprinde și minorități naționale, cele mai multe state fiind state multinaționale.

          Dicționarul englez Oxford (vezi AICI) ne lămurește simplificat că tribul este: 1) o diviziune socială a unei societăți tradiționale formată din familii sau comunități legate prin legături sociale, economice, religioase sau sangvine, cu o cultură și un dialect lingvistic comun, de obicei având un lider recunoscut; 1.1) (în Roma antică) așa se numea fiecare din mai multe diviziuni politice, inițial trei, mai târziu treizeci, în cele din urmă treizeci și cinci (patru urbane și 31 rurale); 1.3) informal, i se zice unui număr mare de persoane (glumeț, precum prietenul colonel Telu din Israel, care semnează felicitările din partea „tribului său); 2) în biologie este o categorie taxonomică (de clasificare) ce se situează deasupra genului și sub familie sau subfamilie, de obicei se termină în -ini (în zoologie) sau -eae (în botanică), dar pe noi nu ne interesează acum decât latura socială.

          În contextul istoric, cuvântul trib este acceptat pe scară largă (de exemplu, zona a fost locuită de triburile slave sau germane), dar în contextul contemporan este problematică atunci când se face referire la o comunitate care trăiește într-o societate tradițională. Este puternic asociat cu atitudinile trecute ale coloniștilor albi față de așa-numitele popoare primitive sau necivilizate care trăiesc în locuri nedezvoltate îndepărtate.

          Larousse și wiktionaire nu se lasă nici ele mai prejos, explicându-ne că tribul (tribu) este „un conglomerat” de familii ce trăiesc în aceeași regiune sau care se deplasează împreună, care au un sistem politic comun, credință religioasă și limbă comună, care se trag primitiv din aceeași zonă geografică (origine).

          Este o diviziune a populației la anumite popoare, mai ales în antichitate (de exemplu la Roma, vezi mai sus, la Atena sau cele 12 triburi din Israël, care, după tradiție, erau conduse de cei 12 fii ai lui Iacob și care au format o federație cu componență variabilă).

          Și dicționarele românești au vreo 12 definiții, din care reținem: „trib, triburi, s. n. Formă de organizare economică și social-politică primitivă, constând dintr-o grupare de mai multe ginți sau de familii înrudite, care au limbă și credințe comune, locuiesc în acelaș teritoriu și se supun autorității unui șef ales. – Din lat. tribus. Sursa: DEX '09, 2009”. Despre triburile de prin Europa și de pe teritoriul daco-pontic vom scrie alt articol.

 

          Filosofii și scriitorii despre trib

 

          Moto: „Pe Adam l-a întrebat/ Eva, vrând să se alinte:/ - Mă iubeşti cu-adevărat?.../ Şi de-atunci bărbatul minte.” (Repercusiune, de Iulian Tănăsescu)

 

          Rolul tribului în istorie e destul de clar. Sigmund Freud, în „Psihologia colectivă şi analiza eului”, arată că psihologia colectivă priveşte individul ca pe un membru al unui trib, al unui popor, al unei caste, al unei clase sociale, al unei instituţii, sau ca pe un element aparţinând unei mulţimi umane care, la un moment dat şi în virtutea unui scop precis, s-a organizat într-o masă, într-o colectivitate.           Cum care Freud? Filosoful neamț care a pus întrebarea „e cineva care nu-i bolnav?”, tot el răspunzând mintenaș - „trimiteți-l la mine!” Și atunci probabil ne demonstra el că suferim de oarece!

          Și Jane Howard arată nevoia de cumunitate: „Numeşte-o clan, numeşte-o reţea, numeşte-o trib, numeşte-o familie. Indiferent ce nume îi atribui, indiferent cine eşti, ai nevoie de aşa ceva.” Asta cu toate că unii vorbesc și de existența unui trib de animale, confundând turma cu tribul, de care nu am auzit până acum, precum  G.K. Chesterton, care susține că „Omenirea nu este un trib de animale căruia îi datorăm compasiune. Omenirea este un club căruia îi datorăm cotizaţia noastră.” Compasiunea are de-a face cu turma numită de el trib?

          Și când se referă la club, probabil se referă la clubul englezesc, nu la cluburile alea de prin Mamaia unde se adună triburile divelor și băieților de valoare care mai beau câte o șampanie adusă cu roaba, mai fumează o țigară cu ierburi nașpa sau trag pe nas, duc droguri cu automobilul unui rege de distribuție, unii „olimpici mai slabi de înger” ciocnind copacii în miez de noapte și nu ouăle pascale.

          Dacă se vorbea de „canibalii (care) fac provizii”, în trecerea de la turmă de animale la omenire, de care ne atrage atenția Olimpiu Radu („Fumuri”, culegere de epigrame, 2002), mai înțelegeam: „Un şef de trib, cunoscător,/ Împarte prada şi exclamă:/ Pe-acela care-i fumător/ Îl facem mai târziu pastramă.” Nu se precizează ce se fumează.... Nici de blonda faină pe care o găsesc un canibal și fiul său (Fiul: - O mâncăm? Tatăl: - Mai bine o păstrăm și o mâncăm pe mă-ta!).

          Și de la canibalii din jungla-junglă, trecem ajutați de  Victor Eftimiu („Popularul”, 24 noiembrie 1937), la România interbelică pe care o laudă regaliștii („Suntem inferiori nu numai marilor ţări de departe, dar şi vecinilor noştri care n-au, ce e drept, o elită>> atât de rafinată, dar nici aspectul de trib uitat de Dumnezeu pe care ţi-l oferă periferia bucureşteană.”). De ce nu numește această periferie mahala, de care noi am scris în mileniul al III-lea (vezi AICI), nu înțeleg.

          Și mai zic epigramiștii că și în acest secol XXI, ar exista triburi, și că „șeful de trib întotdeauna va lua tribut”. La ce triburi s-a referit în acest calambur aforistic David Boia (18 februarie 2019), bănuim noi, după ce justiția va lămuri, că până acum a vrut să lămurească doar politic, chestia cu comisioanele de la vânzarea flotei, de la răscumpărarea unor bunuri imobile privatizate prin ANRP, din distrugerea unor întregi ramuri ale economiei naționale, din distrugerea cercetării științifice agricole sau a cercetării științifice în general.

          Și asta deoarece, filosofic, „individul a dus mereu o luptă pentru a nu fi copleşit de către trib”, așa cum a scris Friedrich Nietzsche, cred că și el înțelegând prin trib comunitatea grup de oameni de orice fel. Asta deoarece, „în cele din urmă, de fapt, noi toţi aparţinem unui singur trib, pământenii”, așa cum ne spune Jill Tarter.

          La distanța de la trib la umanitate se referă și românul nostru, interzis Emil Cioran („Caiete III”, 1969-1972), dând avantaj creștinismului, autor pe care n-ar trebui să-l amintim după o lege aiurea, antinațiune, inițiată de liberalul Crin Antonescu: „Deşi ideea de progres ni se pare ridicolă, creştinismul reprezintă un formidabil pas înainte faţă de iudaism: e distanţa de la un trib la umanitate.” De creștinism și de iudaism am scris și noi, dar nu cu aceste comparații (vezi AICI și AICI).

          Și ca divertisment, cu gândul la Rareș, Ponta, Cioloș, Orban și alții, Nick Clegg ne deschide ochii, amintindu-ne că „politica este o afacere extremă de trib”. Aici înțelege și un copil ce a vrut să ne comunice musiul. Îl compar cu Butulescu, cu aforismul din „Maculator existenţial” (2017): „Coincidenţe benefice, deşi accidentale. În Africa de Sud am fost privit cu mult respect, Butulezi fiind un trib eroic al ţării.” Oare în ce scopuri o fi fost virtual Valeriu prin Africa de Sud?

          Mă fac cei doi să mă gândesc la aforismul armeanului Hacob Paronian „Frumuseţea este un idol al cărui şef de trib e tinereţea şi a cărui jertfă sunt banii.” Iar unii zic că ar exista și triburi literare, precum Celarian Bucuroiu (din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi, 2005 - unui şef din conducerea unei reviste): „E redactor, mare scrib,/ Se comportă ca în trib,/ Să-l educi o cale nu-i.../ Fiindc-aşa `vrea muşchii lui`."

          Și amicul de din facebok Eugen Ilişiu, din grupul Epigrama fără teamă>> ne destăinuie un „adevăr local”, dar neprecizându-ne locul: „Cei ce spun, nu sunt nebuni,/ Că toţi oamenii sunt buni.../ Ei provin şi sunt normali,/ Dintr-un trib de canibali!” Adevărul e că și oamenii se cam mănâncă între ei, mai ales în capitalismul ăsta de cumetrie!

          „Nimic nu dovedeşte mai bine cât de mult a decăzut omenirea ca imposibilitatea de a găsi fie şi un singur trib la care naşterea să mai provoace doliu şi bocet.” susține „interzisul” Emil Cioran în „Despre neajunsul de a te fi născut”. Asta îmi aduce aminte iar de cel din „tribul USR” care, lipsit de compasiune, compara moartea unui copilaș cu defectarea unui laptop.

          Și vorbind de trib, trebuie să vorbim și de totem (simbol mitic, animal, plantă sau, rar, obiect, considerat de unele triburi primitive ca strămoș și protector al populației respective și venerat ca atare, din fr. totem), așa cum ne îndeamnă Sigmund Freud (în „Totem şi Tabu”): „Apartenenţa la totem este baza tuturor îndatoririlor sociale ale membrilor tribului, depăşind pe de o parte dependenţa de trib şi reprimând, pe de altă parte, rudenia de sânge.” Deconspirați-l singuri!

          Și fiindcă vorbeam de totem și de trib, să ne amintim definiţia clasică pentru o divă de care noi am mai scris (vezi AICI), a lui D.I. Suchianu în Vedetele filmului de odinioară>>:   „Greta Garbo, prin acest fetişism de trib totemic, a fost cea mai tipică reprezentantă a misticismului hollywoodian. Şi în acelaşi timp un contrazicător al acestuia. ABC-ul divismului este reclama, fenomen de mulţime, de opinie publică, de prozelitism şi propaganda fide>>. Greta Garbo, cu o energie fără precedent, a spus veto acestor moravuri vrăjitoreşti. A refuzat orice gest publicitar, trăind ca o călugăriţă.”

          După triburile de mai sus, e cazul să ne documentăm despre triburile existente și azi, respectiv despre triburi misterioase din întreaga lume  (vezi AICI), top 10 triburi izolate - partea 1 (vezi AICI), tribul care intrigă lumea modernă (vezi AICI) sau, printre altele, despre un trib de 60.000 de ani care refuză orice contact cu lumea modernă (vezi AICI). Vizitați-i dacă vă dă mâna!

          Dar poate vreți tribul bașilor cu Cole (vedeți AICI) sau o doriți pe Kim Viera cu „Tribe” (Lyric Video, AICI).

          Așa că, din orice trib sunteți, să fiți (prea)iubiți!

 

          (continuare)

 

          Constantin (ibn al) NIŢU

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

 

 

 

 

Vizualizări: 87

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Mai 10, 2019 la 10:44pm

Mulțumesc de trecere. 

Mare, prea stimate scrib,

Facem o petrecere

Cu toți frații din cel trib!


decedat
Comentariu publicat de Petru Plătică pe Mai 9, 2019 la 8:51am


decedat
Comentariu publicat de Petru Plătică pe Mai 9, 2019 la 8:50am


decedat
Comentariu publicat de Petru Plătică pe Mai 9, 2019 la 8:50am


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Mai 7, 2019 la 10:51am

Mulțumesc de „trecere”!


moderator
Comentariu publicat de CIOBOTARIU MARIA pe Mai 7, 2019 la 9:38am

Lecturat cu plăcere!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->