Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Jocuri de cuvinte –vinul (2)

 

(postarea precedentă)

 

 

Cuvinte legate de vin și vița de vie – etimologie

 

Moto: „Tu, cel ce iubeşti vinul, nu lăsa niciodată via să sufere.” aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram, Bucuria naufragiatului

 

 

Și sunt multe cuvinte folosite în cultivarea viței de vie, producerea sau aprecierea vinului, din care pot fi remarcate cele uzuale. Se folosesc cuvinte cu etimologie latină, doar câteva de origine slavonă, dar noi am spune că și tracică (oare?), pentru care mai sunt necesare studii. Prezentăm câteva cuvinte, puse în ordine alfabetică:

Vin, bere sau apă?

 

acru (latin). ácru2, ~ă a [At: HEM 215 / Pl: ~ri, -re / E: lat acrus (forma populară a lui acer)]. sursa: MDA2 (2010)  (despre vin sau  struguri). Wikidicționar: din latina vulgară ca *acrus, *acrum, din latină ācer, acrem, din proto-italică *akris, din proto-indo-europeană *h₂ḱrós („ascuțit”).

agăţa(re) (latin).  [At: ISPIRESCU, L. 212 /V: (înv) acă/ Pzi: agắț / E: ml *accapitare] 1 vt A suspenda. Si: a atârna, a spânzura. sursa: MDA2 (2010). Wikidicționar: Din forma variantă acăța, din latina vulgară *accaptiāre, din latina târzie captiāre, infinitiv lung al lui captiō („a prinde”), din latinul captō.

alb (despre struguri sau vin) (latin).  [At: PALIA (1582), ap. GCR I, 36/9 / E: lat albus]. 38 a (D. băuturi) Limpede. sursa: MDA2 (2010)). Wikționar: din latinul albus, din proto-italicul *alβos, din proto-indo-europeanul *h₂élbʰos, *álbʰos*albʰós („alb”). Dublet al lui album

amar ”). (despre vin) (latin). [At: COD. VOR. 125/5 / Pl: ~i, ~e, ~uri sn / E: lat amarus, -a, -um] 1 a (D. gust; îoc dulce). sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: aromân amaru - din latinul amārus, comparați cu daco-românul amar; român - din latinul amārus („amar”), din proto-indo-europeanul *h₃em-, *h₂eh₃m- („amar, brut”).

arcer (piatră pentru ascuţit un cuţit etc.; şi la vierit; și toponim) (oenologii zic tracic oare?  [At: (a. 1826) GCR II, 253/33 / V: (îrg) -ear, ~iu, alceriu sm / Pl: ~e / E: nct]. 

 

Biță – Vorbește vinul

 

aromă (latin). Din fr. arôme, lat. aroma. sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: din latina târzie, ca arōmata,   arōma („condimentat”),  din vechea greacă ἄρωμα (árōma, „condimentat, miros picant și / sau parfumat”).

aspru (pentru gustul vinului şi altele) (latin). [At: DOSOFTEI, V. S. 95/2 / Pl: ~ri, -re / E: ml asper]).  Wikționar: din latinul asperum, singular acuzativ al lui asper („aspru”), din proto-indo-europeanul *h₂esp- („a tăia”).

aţă (se folosea la legarea viei) (latin [At: PRAV. GOV., ap. TDRG / Pl: ațe / E: ml acia]).  Wikționar: Din Latin acia, din Proto-Indo-European *h₂eḱ- („ascuțit”).

beci (tracic oare?). [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: nct] 1 Pivniță. sursa: MDA2 (2010). Latinii îi zic vinariam, iar francezii cave. Germanii zic Keller (din germana veche kellari, din latina modernă cellārium („cămară”), din latinul cella („cămară”), vezi Kellner). Wikționar: nu există!

bob, boabă, boambă (slavic). [At: (1588) CUV. D. BĂTR. I, 309 / V: bobă (1) (Pl: bobe) sf / Pl: ~i sm, boabe  (nob) ~uri / E: vsl бoбъ]. sursa: MDA2 (2010)); boábă sf [At: N. LEON, MED. 24 / Pl: ~be / E: ns cf srb boba], sursa: MDA2 (2010). Wikționar: moștenit din sârbo-croatul bȍb, Din proto-slavicul *bobъ.

 

Respirația vinului

 

bute (latin) [At: CANTEMIR, IST. 32 / V: (Mun) ~ie (A și: -tie) / Pl: buți, (rar) bute / E: lp buttis] (Pop) 1 Butoi. sursa: MDA2 (2010)).

butie (latin). 1. vas mare de lemn cu două funduri și cu doage legate cu cercuri de fier, de păstrat vin sau alte spirtoase (100-200 vedre); [Lat. vulg. BUTTIS]. sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)). MDA2 (2010). Wikționar: Din latina târzie, ca buttis.

butoi (latin). 1 Vas de lemn făcut din doage, de forma buții, dar mai mic Si: (Mol) poloboc Cf butlan, buriu, burtuleag. E: lp buttis]. sursa: MDA2 (2010).).

butuc (tracic oare?). [At: SIMION DASC., ap. LET. I, A 53/32 / V: (Trs) ~tug / Pl: ~uci / E: nct]. 12 Tulpina cea groasă a viței-de-vie. sursa: MDA2 (2010)).

călca (latin).  [At: CORESI, EV. 8/30 / Pzi: calc / E: ml calcare]. 18 vt A strivi, a zdrobi cu picioarele. sursa: MDA2 (2010)) (strugurii). Wikționar: Din bute +‎ -oi, din Late Latin buttis. Was originally an augmentative of bute, but became a synonym and largely replaced it.

cârcel (traco-ilir). Wikționar: nu există!

cârlig (uneori pentru cârcel, dar şi pentru atârnarea viţei acolo unde se doreşte) (tracic oare?).  [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 194/12 / V: căr~ / Pl: ~ige, (îvp) ~igi  E: cf bg киpли]. sursa: MDA2 (2010). Wikționar: Cf. also Bulgarian кърлик (kǎrlik).

celar (anexă pentru vin, în lipsa unui beci) (latin). [At: CORESI, PS. 44 / V: (reg) -iu / Pl: ~e / E: lat cellarium] 1 (Îrg) Cămară. sursa: MDA2 (2010).

cep (latin  [At: PAMFILE, I. C. 447 / Pl: ~uri / E: ml cippus]. sursa: MDA2 (2010)). Wikționar: din latinul cippus. Unii fac legătura cu latinul Scipiō și vechiul grec σκήπτω (skḗptō), din europeanul *skap-, din care vine latinul scāpusscamnumenglezul shaft (ax).

ciorchine (tracic oare?).  [At: ODOBESCU, ap. TDRG / V: ~chín, ~nă1 sf ~rpín, ciorpínă sf / Pl: ~ni / E: nct] . sursa: MDA2 (2010). Wikționar: Incert. Posibil din rădăcina *circ[u]lina din latina vulgară, din latinul circulus.

coace (latin). [At: (a. 1560) CUV. D. BĂTR. I, 10 /II / Pzi: coc / E: ml cocere]. sursa: MDA2 (2010)). Wikționar: din latina vulgară *cocere, din latinul coquere, infinitivul lung al lui coquō, din proto-italicul *kʷekʷō, din proto-indo-europeanul *pekʷ- („a coace, a deveni copt”).

coardă (latin). [At: VARLAAM, C. 222/2 / V: (îvr) cordă / Pl: ~de, corzi / E: ml chorda]. sursa: MDA2 (2010)). Wikționar: din latinul chorda, din vechiul grec χορδή (khordḗ („maț sau intestin, coardă”).

coasă (slavon). [At: ANON. CAR. / Pl: ~se / E: vsl koco]. sursa: MDA2 (2010).:: Wikționar: nu există.

copt (latin  [At: PANN, P. V. II, 106 / Pl: ~uri / E: coace]. sursa: MDA2 (2010)). Wikționar: din latina vulgară *cocere, din latinul coquere, de la coquō, din proto-italicul *kʷekʷō, din proto-indo-europeanul *pekʷ- („a coace, copt”).

cosor (slavon).  Din sl. kosorĭ. sursa: DEX '09 (2009).  Wikționar: nu există.

coş (latin?).  [At: PSALT., 168/5 / Pl: ~uri / E: vsl кoшь, cf fr couche, ger kusch]. sursa: MDA2 (2010). De la latinul cossus. Comparați cu italianul regional cosso („coș"). Wikționar: a) din latinul cossus. Comparaâi cu italianul regional  cosso („coș”); b) de origine slavă , din proto-slavicul *košь. Există bulgarul кош (koš, „coș”) și slovacul kôš („coș”).

cotor (tracic oare?  [At: ECONOMIA, 30 / V: cătur, ~tior, ~oară, ~tur / Pl: ~oare, (reg) ~oară sn, ~i sm / E: nct]).

creşte (latin).  [At: COD. VOR. 145/3 / V: (înv) ~eaș- / Pzi: cresc / E: ml crescere]. sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: din latinul crēscere, de la crēscō, din proto-italicul *krēskō, din proto-indo-europeanul *ḱreh₁- („a crește, a se face mare”).

crud (latin).  [At: DOSOFTEI, V. S. 6 / Pl: ~uzi, ~e / E: ml crudus cf crudelitate]. sursa: MDA2 (2010)) (necopt). Wicționar: din latinul crūdus, posibil din *crūrus (prin disimilare), din proto-indo-europeanul *kruh₂rós, din *krewh₂- („carne crudă, sângue proaspăt”). Cognat cu englezul raw („crud”).

curăţa (vie, butoi, vin – limpezire etc.) (latin). Din curat sursa: NODEX (2002).  Wikționar: din cura, din latinul cūrārecūrō.

curpen (tracic oare?). [At: DOSOFTEI, PS. 271 / V: ~păn, ~ă sf ~pină sf (Pl: ~e, ~i) ~e, ~pin / Pl: ~i / E: ns cf alb kurpen] . Wikționar: probabil din albanezul kurpen, kurpën, variantă a lui kulpër.

cuţit (latin sau tracic?).  [At: TETRAEV. (1574), 248/ V: (reg) ~țât / Pl: ~e / E: ml *cotitus sau *acutitus (<acutire<acututus)]. sursa: MDA2 (2010). Wikționar: probabil dintr-o rădăcină latină vulgară *cotītus („ascuțit"), de la *cotīre („ascuțire"), din latinescul cōtis (din „acutitus" . Comparați în aromână cu cutsut, cãtsut. De asemenea, cf. ascuțit, cute).

cuţitoaie (latin). Vezi cuțit.

doagă (latin).  [At: N. COSTIN, ap. LET. II 60/31 / Pl: ~age / E: ml doga]. sursa: MDA2 (2010). Wikționar: din latinul doga, din vechiul grec δοχή (dokhḗ), din proto-indo-europeanul *doḱ-éh₂).

 

Ro-Mania - Dulce-i vinul (2000)

 

dulce (latin). [At: At: COD. VOR. 125/5 / V: ~lciu / Pl: ~lciuri, dulci, ~ / E: ml dulcis, -em]. sursa: MDA2 (2010).Wikționar: din latinul dulcis, dulcem, din proto-indo-Eeuropeanul *dl̥kú-.

fărâma (traco-ilir?). [At: DOSOFTEI, V. S. 128 / V: ~răma, ~rma / Pzi: fărâm (îvr ~mez), fărm, farm, farâm / E: fărâmă]. sursa: MDA2 (2010). Wikționar: formă afetică a variantei sfărâma, veche variantă a fărâmă („bucată, miez”). Alte teorii încep cu varianta din sfărâmasfărma, derivat din rădăcina lui *exformāre din  latina vulgară  (comparați cu italianul sformare). Vezi și înfărma.

fărâmă (traco-ilir?).â

fir (latin).  [At: (a. 1588), CUV. D. BĂTR. I, 197 / Pl:; ~e, (nob) ~uri / E: ml filum]. sursa: MDA2 (2010). Wikționar: din latiul fīlum, din proto-indo-europeanul *gʷʰiH-(s-)lo-).

foarfece (latin). [At: (a. 1779) IORGA, S. D. VIII, 81 / V: foarfec sm, ~ecă, farfecă, farfică sf / Pl: ~ / E: ml forfex, -icis] . sursa: MDA2 (2010).Wikționar: din latinul forficem, accuzativ singular al lui forfex. Comparați cu aromânul foarficã, italianul forbice, sardinianul  fórfighe, fórfiga) (pentru tăiere în vie ).

fruct (latin). [At: EMINESCU, N. 40 / V: ~ă sf / Pl: ~e / E: ml fructus]. sursa: MDA2 (2010). Wikționar: moștenit din latinul fructus. Comparați cu frupt, dubletul  moștenit.

frunză (latin).  [At: PRAV. MOLD. 11 / Pl: ~ze / E: ml frondia (<frons, -ndis)] . sursa: MDA2 (2010).  Wikționar: din latina vulgară *frondia, din latină frondea, femininul lui frondeus, din frons, frondem. Comparați cu aromânul frãndzã, italianul și galicianul fronza, sardinianul frundza, portughezul fronça(s).

 

Ro-Mania feat. Benone Sinulescu - Lasa-ma sa beau

 

galben (Galbenă de Odobeşti) (latin).  [At: TETRAEV. (1574), 245 / V: (reg) ~băn, ~bân, ~bin / Pl: ~i, ~e / E: ml galbinus]. sursa: MDA2 (2010).

groapă (tracic oare?). [At: TETRAEV. (1574), 247 / Pl: gropi[1] / E: ns cf alb gropë]. Wikționar: probabil un cuvânt substrat, asemănător cu albanezul gropë sau posibil derivat din el; din proto-indo-europeanul *gʰrebʰ- („a zgâria, a săpa”). Înrudit cu allbanezul gropë. Comparați cu vechiul german de nord (norse) grǫf („groapă, mormânt”), grǫptr („înhumare, mormânt, înmormântare”), vechiul cuvânt bisericesc slavonic гробъ (grobŭ, „mormânt”); alternativ legat de forma dialectală muntenegreană (grȍp) a cuvântului sârbo-croat grȍb. Comparați și cu aromânul groapã. Uf!

gust (latin).  [At: DOSOFTEI, V. S. 151 / Pl: ~uri / E: ml gustus] . sursa: MDA2 (2010) Wikționar: din latiul gustus („gust”). În alte limbi e verb, de comparat cu latinul gustareitalianul gustarespaniolul gustar).

gros (latin). [At: VARLAAM, C. 63 / Pl: ~oși, ~oase / E: ml grossus]. sursa: MDA2 (2010). Wikționar: din latinul grossus. Comparați cu daco-românul gros, cu aromânul grosu) (pentru drojdie; descriptiv pentru vinuri).

lega (lucrări în vie) (latin). Din fr. léguer, lat. legare. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latinul ligāre, din proto-indo-europeaul *leyǵ- („a lega”).

legătură (latin).

limpede (descrie vinul) (latin). Lat. limpidus. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: moștenit din latinul limpidus, cu o schimbare a lui i în e în limba română. Cf. de asemenea formei literare limpid, un dublet moștenit (din francezul limpide, din latinul limpidus).

limpezi (latin).

limpezire (latin) (limpezirea sau curăţarea vinului, parte a procesului de producere a acestuia).

 

Nicu Paleru - Eu beau vinul cu borcanu' 2017

 

masă (latin). Lat.mensa. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latinul mēnsa. Comparați cu spaniolul mesa) (în expresia struguri de masă).

miez (latin). Lat. medius. sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: din latinul medius, acesta din proto-indo-europeanul *médʰyos acesta probabil din *me-dʰi- („cu, printre”), din *me („cu”).

mugur (traco-ilir). Cf. alb. mugull. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: Probabil un cuvânt substrat, înrudit cu albanezul mugull (din proto-albanezul *mugula; înrudit cu lituanienele muguliúoti ‘a muta’, mùginti ‘a atinge, a muta’). Posibil și din rădăcina lui *muculus, din latina vulgară   diminutiv al latinului mūcus sau reformat simplu ca forma singulară a lui mucuri,  pluralul lui muc).

must (latin). A fost analizat.

muşuroi (latin). Lat. mus araneus.sursa: DEX '09 (2009).

necopt (latin). Vezi copt.

negru (despre struguri) (latin). Lat. niger, -gra, -grum. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: în română din latinul nigrum, acuzativul lui niger, de origine incertă, dar posibil din proto-indo-europeanul *nókʷts („noapte”). (Aromanian, Asturian, Istro-Romanian, Megleno-Romanian  - from Latin nigrum, accusative of niger. Compare Daco-Romanian negru).

oală (latin). Lat. olla. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latinul olla. Și aici e aici: olla provine din proto-italicul *aukslā, din proto-indo-europeanul *Hukʷsleh₂proto-indo-europeanul *Hukʷ- („oală de gătit”) (comparați cu sanscritul उखा (ukhā), vechiul armean ակութ (akutʿ), albanezul anë, vechiul grec ἰπνός (ipnós), germanicele *uhnaz*uhwnaz,  cu vechiul germanic nordic (Old Norse) și cu vechiul englez ofn (în engleză oven, „cuptor”). Uf!

ochi (latin). /<lat. oculus. sursa: NODEX (2002)). Wikționar: din latina vulgară ca oclus, din latinul oculus, din proto-italicul *okelos, din proto-indo-europeaul *h₃okʷ-*h₃ekʷ- („ochi; a vedea”; rădăcina *hekʷ-, din vechiul grec ὄψις (ópsis), vechiul grec  ὄμμα (ómma, „ochi”)). Comparați cu italianul occhio. Dubletul lui oculus, moștenit prin franceză. Bibliografie: Pokorny, Julius (1959) Indogermanisches etymologisches Wörterbuch  [Indo-European Etymological Dictionary] (in German), volume III, Bern, München: Francke Verlag.

 

Vive le vin - vive le raisin

 

piatră (latin). Lat. petra. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latinul petra („piatră, rocă”), din vechiul grec πέτρα (pétra).

pieliţă (latin). Piele -  Lat. pellis, -em. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latinul pellispellem, din proto-indo-europeanul *pel- („a acoperi, a împacheta; piele, a ascunde; pânză”).

picior (latin). Lat. petiolus. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: moștenit din latina târzie ca petiolus, din *pediciolus, diminutiv al lui pedīculus, diminutiv al lui pēs („picior”). Dublet al lui pețiol, un neologism târziu împrumutat prin franceză. Vezi și istro-românul: pićor, picioru.

plantă (latin). Din lat. planta, fr.plante. sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: Wikționar: moștenit din franceză ca plante, din latină ca planta, la rândul său din proto-italicul *plāntā, din proto-indo-europeanul *pléh₂-n̥t-eh₂, din proto-indo-europeanul *pleh₂- („neted”). Bibliografie:  De Vaan, Michiel (2008). Etymological Dictionary of Latin and the other Italic Languages (Leiden Indo-European Etymological Dictionary Series; 7), Leiden, Boston: Brill.

poamă (latin). Lat. poma. sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: din latinul pōma, pluralul lui pōmum, reinterpretat ca un feminin singular (din care au derivat albanezul pemë, aromânul poamã, catalanul poma, francezul pomme, englezul pome, vietnamezul bôm, friulianul pome, italianul pomo, occitanul poma, portughezul pomopoma, româneștile  pom, poamă, sicilianele pummupuma, spaniolele pomapomo, venețianul pomo etc.).  (strugure sau ciorchine; uneori arhaism).

 

Es lebe Petschinka Nur der Wein

 

pucioasă (sulf; folosit pentru curăţirea butoaielor şi buna păstrare a vinului) (latin). Denumirea populară a sulfului. sursa: DLRLC (1955-1957). Wikționar: Fie din femininul lui pucios, din puți, fie din rădăcina *puteōsa din latina vulgară, din latinul puteō. Comparați cu italianul puzzoso. Cf. de asemenea numelui orașului italian Pozzuoli, din numele latin Puteoli, referitor la mirosul de sulf al zonei. Și e și la noi localitatea Pucioasa!).

puiet (material săditor; butaşi) (latin). /pui + suf. ~et. sursa: NODEX (2002); pui - Lat. *pulleus (= pullus). sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: pui - din latinul pullus, probabil prin rădăcina *pulleus latina vulgară sau alternativ format din pluralul formei daco-române *pul. Din proto-indo-europeanul *polH- („animal tânăr”). Comparați cu spaniolul pollo).

Pulpă (pentru „carnea” fructelor) (latin). Lat. pulpa (cu unele sensuri după fr. pulpe). sursa: DEX '09 (2009)) Wikționar: din latinul pulpa (și din latinul pulpa au derivat albanezul pulpë, aromânul pulpã, asturianul pulpa, englezul pulp, francezul pulpe, friulianul polpe, italianul polpa, portughezul polpa, românul pulpă, sardinienele prupapulpapurpa, sicilienele pulpa, purpa, spaniolul pulpa, venețianul polpa etc.).

ram (latin).  Ramură. – Lat. ramus. Cf. ramură.sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: din latinul rāmus, din proto-indo-europeanul *wréh₂ds („rădăcină”).

ramură (latin).

rădăcină (latin).  Lat. radicina (cu unele sensuri după fr.racine). sursa: DEX '09 (2009)). Wikționar: din latina târzie radīcīna, din latinul rādix, radicis („rădăcină”), din proto-italicul *wrād-ī-, din proto-indo-europeanul *wréh₂ds. Comparați cu  aromânul (a)rãdãtsinã,  francezul racine, sardinianul radichína. Și din proto-indo-europeanul *wréh₂ds au derivat vechiul grec ῥίζα (rhíza) (< *wredih₂-), ῥάδιξ (rhádix) „ramură" (< *wreh₂dih₂-), albanezul rrënjë (< *wradnjā < *wrh̥₂dnio) etc. Uf!

rod (slavon). Din sl. rodŭ. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: dintr-o limbă slavă , din proto-slavicul *rodъ [din proto-balto-slavicul *rodos sau *radas. Cognat cu letonul rads („naștere, rudă, sex, fel”)]. Și fiți atenți că din acest *rodъ derivă *narodъ,  care înseamnă „popor”! Interesant, nu?

roşu (pentru vin şi pentru struguri) (latin).  Lat. roseus. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latinul russus (din proto-indo-europeanul *h₁rewdʰ-) sau mai bine din latinul roseus (așadar, pe lângă românul roșu, au derivat din latinul roseus aromânul arosh, englezul roseate, francezul rose, italianul roseo).

sapă (latin). Lat. sappa. sursa: DEX '09 (2009).  Wikționar: din latinul sappa („sapă”). Comparați cu aromânul sapã, italianul zappa, spaniolul  zapa, francezul  sapefriulianul sape.

sămânţă (latin).  Lat. pop. sementia. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latina vulgară ca *sēmentia, din latinul sēmentis, din sēmen („sămânță”), din proto-indo-europeanul *séh₁mn̥. Comparați cu   aromânul simintsã, italianul semenza, francezul semence, portughezul semente, spaniolul semencera.

 

Iulia Mihai şi Taraf de Caliu - Alelele sălcioară

 

sâmbure (traco-ilir?). Cf. alb. sumbull, thumbull.sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: o teorie e că ar veni din albaneză: comparați sumbull, variantă dialectală a standardului thumbull („buton”), diminutiv al lui thumb („a ustura”). Alternativ, poate fi un cuvânt substrat, înrudit cu cuvântul albanez sau cu rădăcina *sumbola, symbola din latina vulgară, din latinul symbolus, din vechiul grec σύμβολον (súmbolon, „un semn, un simbol”). Comparați cu aromânele sãmbureshambãrãsãmburã.

sec (despre vin nici dulce, dar nici amar) (latin). Lat. siccus. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: aromân – din latinul siccus, comparați cu Daco-Romanian sec., din Latin siccō. Comparați cu daco-românul secasec; român - din latinul siccus, din proto-indo-europeanul *seyk-.; francez - din vechiul francez sec, din latinul siccus („uscat”), din proto-indo-europeanul *seyk-. Și mai există în occitană, catalană etc.

stoarce (latin). Lat. extorquere. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latina vulgară ca *extorcere, din latinul extorquēre, prezent activ infinitiv al lui extorqueō.

Suc (pentru zeama de fructe; la struguri se numeşte must, forma „suc de struguri” folosindu-se glumeţ pentru vin sau must) (latin). Din fr. suc, lat. sucus. sursa: DEX '09 (2009).  Wikționar: moștenit din latinul sūcus, prin francezul suc. Vezi și usuc, care poate să fi fost moștenpt ca dublet.

strugure (tracic oare?). Et. nec. sursa: DEX '09 (2009). A fost deja analizat.

subţire (pentru vin) (latin). Lat. subtilis. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latinul subtīlis, subtīlemDublet al lui subtil.

 

Ionel Tudorache - Nu mi-e necaz că trăiesc

 

tare (aprecierea superioară a cantităţii de alcool) (latin). Lat. talem. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latinul tālem, acuzativ al lui tālis. Sentimentul de „distins" sau „atât de mare/ excelent" din latină a devenit probabil în cele din urmă „puternic" in română, extins apoi ca „greu" sau "dur". Comparați cu atare (atque tālem).

tăia (a) (latin). Lat. *taliare. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latina târzie ca taliāre, infinitiv forma lungă  a lui taliō, din latinul talea („bloc, tăiere”). Comparați cu italianul tagliare, francezul tailler, friulianul taiâ, portughezul talhar, spaniolul tajar.

tărie (valoarea procentuală de alcool din vin) (latin). Din tare (< lat. talis) + suf. -ie (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

tămâie (latin). robabil lat. *thymanea. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: dinrădăcina *thȳmānea din latina vulgară, din latinul thȳmiāma, din vechiul grec θυμίαμα (thumíama). Comparați cu sardinianul timanzatimagna, vechiul francez timoin

tămâios (pentru poamă sau ciorchinul de struguri, pentru soiul de vin etc.) (latin).

tulbure (vin cu fărâme de pulpă din miezul strugureluivin de o calitate mai scăzută sau tulburel) (latin). Lat. *turbulus (=turbidus). sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din rădăcina *turbulus, din latina vulgară,  din turbidus, din turba. Din turbidus au derivat turbid în engleză, torbido în italiană, túrbidoturvo  în portugheză, turbioturbido în spaniolă.

tulburel (vin nou, încă nelimpezit) (latin).

ţăruş (tracic oare?). Et. nec. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: nu există!

ulcior (latin). Lat. hordeolus, după ulcior1, prin atracție paronimică (MDA). sursa: DEX '12 (2012). Wikționar: aromân ulcior, ulcioru (cu sinonimele poci,  botbudiccavancãnatãcinguputetspotãdud)  - din latinul urceolus; român (și urcior) - din latinul urceolus.

 

Lagzi Lajcsi - vörös bort ittam az este - az a szép az a szép

 

verde (latin). Lat. vir(i)dis. sursa: DEX '09 (2009). Wikționar: din latina vulgară ca virdis, virdem, din latibnă viridis, viridem, cognat cu diferite cuvinte din limbi romanice, precum francezul vert, asturianul, corsicanul, galicianul și portughezul verde,  etc. Vezi în engleză verdure, moștenit din franceză (verdeață).

viţă (latin). S-a analizat.

 

Lagzi Lajcsi - Elment a Lidi néni a vásárba mix

 

vie (plantaţie de viţă-de-vie) (latin) . S-a analizat.

vier, viereasă (latin). Cel care creşte via, nu „vier” în înţelesul de mistreţ/ porc). Îngrijitor de vie) (rar) s. m., pl. Viéri. sursa: DOOM 2 (2005). Wikționar: de la vie („vița de vie”) sau din latinul vīneārius (vezi aromânul yier, portughezul vinheiro, rromânul vier, spaniolul viñero, dar și cântecul lui Elvis Presley:

 

Viva el vino, viva el viñero, viva, viva el amor”).

 

vierit (creşterea viţei-de-vie) (latin). 

vin (latin). S-a analizat.

vinar (latin) (cel care face vinul; uneori folosit şi pentru vier – podgorean -, dacă via era destinată exclusiv facerii vinului),  (Pop.) Podgorean; negustor, vânzător de vinuri. – Vin + suf. -ar. sursa: DEX '98 (1998). Wikționar: vezi pe web „vinarius”, în „Gaffiot, Félix (1934) Dictionnaire Illustré Latin-Français, Hachette” sau „vinarius”, în „Charles du Fresne du Cange’s Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition, 1883–1887)” [VINARIUS, Vinosus, qui multum vini bibit, οἰνοπότης, ὁ πολὺ πίνων, in Gloss. Gr. Lat. Usurpant Lex 4. § 1. et lex 25. § 6. D. de Ædilit. Edict. (21, 1.)].

vinărici (zeciuială din vin) (latin).  În Evul Mediu, în Țara Românească) Dijmă în vin, reprezentând a zecea parte din recoltă, care se plătea în trecut domniei; vinărit. – Vin + suf. -ărici. sursa: DEX '09 (2009).

vinărit (latin). Dare care se plătea odinioară pentru vin; vinărici. Vinăritul, oieritul și fumăritul erau dăjdii indirecte ce plăteau particularii către stat. FILIMON, la CADE. sursa: DLRLC (1955-1957). Wikționar: nu există.

zeamă (latin). Lat. zema. sursa: DEX '09 (2009).  Wikționar: fie din latinul zema [zuma; vezi „zema” în „Harry Thurston Peck, editor (1898) Harper's Dictionary of Classical Antiquities, New York: Harper & Brothers)” ~ (ζέμα). A vessel used for boiling (Apic. viii. 1)], fie din grecul ζέμα (zéma).

 

Pentru unele dintre cuvinte – precum mlădiţă, grijă, boască etc. – este greu de spus în ce măsură sunt de origine slavonă ori tracică (aşezarea idiomurilor tracic e între limbile satem şi centum, evidente înrudiri şi cu forme din care se va naşte slavona fac, în lipsa unor noi izvoare scrise antice, imposibilă delimitarea originii unor termeni).

În esenţă, vocabularul românesc privitor la viţa-de-vie şi vinărit este bogat şi arhaic, dovedind o tradiţie străveche atât a cultivării viței de vie, a îndeletnicirii vinăritului, cât şi a degustării licoarei „sfinte”. Atestarea lingvistică evidentă este completată şi de un material arheologic vast, dar şi de izvoarele istorice şi de surse etnologice.

În articolul următor sunt câteva curiozități despre vin!

Să fiți iubiți!

 

(continuare)

 

Constantin NIŢU

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

 

 

Vizualizări: 222

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe August 13, 2018 la 6:37pm


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe August 13, 2018 la 6:29pm

VĂ MULȚUMESC!

Postez mâine continuarea!


moderator
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe August 13, 2018 la 6:27pm

De poetul persan am amintit în prima postare, făcută pe alt site. Cronopedia nu mi-a permis!

https://webdidacticanova.blogspot.com/2018/08/jocuri-de-cuvinte-vin... (atelier metodic)


ACTIV
Comentariu publicat de Pop Dorina pe August 13, 2018 la 9:06am

Aroma vinului

Aroma vinului trecut
Încet la cap se suie,
Era pe când nu s-a băut,
Azi l-am băut şi nu e.

epigramă de Păstorel Teodoreanu

© 2020   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/