Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Jocuri de cuvinte – socoteli funciare

 

(postarea precedentă AICI sau AICI)

 

Moto 1: „Proprietatea funciară este mama inegalităţii şi brutalităţii.” Jean Jaures;

Moto 2: „Muncă. Un proces prin care A măreşte proprietatea lui B.” Ambrose Bierce;

Moto 3: „Ai carte, ai parte!” (vezi AICI);

Moto 4: „Noi nu ne vindem țara!” Românii după îngrămădeala din decembrie 1989; „O dăm pe nimic!” Răspunsul clasei politice....

 

            Asupra celui de al treilea moto ne lămurește și domnul col. (r.) ing. Neculai Birceanu în cartea cu acest titlu. Expresia nu se referă la școlile urmate sau la totalitatea cunoștințelor însușite din cărțile citite, ci la faptul dacă ești înscris în cartea funciară cu toate bunurile imobile pe care le ai în proprietate, terenuri cu una sau mai multe parcele și construcții (clădiri, căi ferate, poduri, mine, sonde, instalații industriale, gări, porturi, aeroporturi, mine, căi ferate, șosele, diguri etc.), ai parte (de viață bună, fără griji, precum odrasele unor politicieni sau nababi).

 

Ai carte, ai parte

 

Ne gândim la România postsocialistă, în capitalismul ăsta nașpa dorit de cetățeni și construit aiurea de politicieni, fie de „cea” (cea  [At: ALECSANDRI, T. 1753 / V: ~la, ța, țála, țeála / E: fo] 1 i Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. 2 sf Partea dreaptă. sursa: MDA2 (2010)), fie de „hăis” (hăis i [At: (a. 1805) CRIȘAN, 109, ap. TDRG / V: hais, ~sa, heis / E: mg hajsz, săs hoits, srb ajs] (Pop) 1 Strigăt cu care se îndeamnă boii înjugați să o ia la stânga. sursa: MDA2 (2010). Uite că nici „hăis” ăsta nu e geto-dac! 

Și totul trebuia să reînceapă cu proprietatea (pe care fostul comunist pârât Iliescu zice-se că o „sprijinea”, nu o garanta) și cu cadastrul. Și ca să nu deviem de la subiect, revenim la dicționare și enciclopedii.

Oricum, am studiat noi ștințele politice marxiste (obligatoriu) și nemarxiste (de capul nostru), dar din dicționar aflăm că: „PROPRIETÁTE, proprietăți, s. f. 1. Stăpânire deplină asupra unui bun; (concr.) bun material stăpânit, mai ales pământ (agricol) sau imobil, în baza unui drept recunoscut. ◊ Proprietate privată ............ [Pr.: -pri-e-] – Din fr. propriété, lat. proprietas, -atis. sursa: DEX '09 (2009)”.

Și pasul următor e să trecem la bunuri imobile. Așa că avem pentru bun: 1 bun, ~ă [At: COD. VOR. 149/2 / Pl: ~i a, ~e sn, ~uri / E: lat bonus, ~a, ~um],......  ,  2. (Mai ales la pl.) Tot ce posedă cineva; avut, proprietate, avere; bogăție, avuție. ... 113 sn Obiect sau valoare de importanță în circulația economică. 114 sn (Mpl) Avere. , ... , sursa: MDA2 (2010)”.

Dintr-un dicționar juridic aflăm că: „BUN IMOBIL - este un lucru care are o aşezare fixă, stabilă, şi care, așadar, nu poate fi mutat dintr-un loc în altul fară să-şi piardă destinaţia iniţială sau identitatea. Bunurile imobile pot fi imobile prin natura lor, prin destinaţia lor sau prin obiectul lor. Regimul juridic ce le este aplicabil prezintă următoarele particularităţi: tulburarea posesiei unui lucru imobil este sancţionată prin intermediul acţiunilor posesorii; prin dispoziţia imperativă a legii se stabileşte că înstrăinarea pentru a fi valabilă trebuie făcută în forma înscrisului autentic; înstrăinarea sau grevarea unei construcţii bun comun al soţilor, în timpul căsătoriei, se poate face valabil de către unul dintre soţi numai cu consimţământul expres al celuilalt soţ; acţiunea în justiţie referitoare la un bun imobil având un caracter real, se intentează la instanţa locului unde se află imobilul; înstrăinarea unor asemenea bunuri este supusă formelor de publicitate imobiliară (după caz: înscrieri în transcripţii sau întabulări în cartea funciară), executarea silită asupra imobilului este cârmuită de reguli speciale, deosebite de acelea aplicabile mobilelor; numai imobilele pot fi ipotecate sau uzucapate.”

Și imediat trecem la cadastru și publicitate imobiliară, de care România a suferit în multe perioade istorice și suferă și acum. Toate definițiile din dicționare erau în majoritatea cazurilor incomplete, referindu-se uneori numai la aspectele lucrărilor tehnice, neglijând pe cele  juridice și economice.

Toate sunt importante, dar mai ales aspectele juridice și econimice, deoarece acestea se referă cu prioritate la relațiile dintre proprietar și bunul imobil (terenuri din una sau mai multe parcele și construcții), dintre proprietar și organele statului, financiare sau economice.

Așadar, definim cadastrul ca parte componentă a sistemului unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor de pe un teritoriu administrativ. Entitățile de bază ale acestui sistem sunt imobilul și proprietarul. Sistemul de evidență al cadastrului are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. Cadastrul general este sistemul de evidență al imobilelor de pe întreg teritoriul țării, aceste imobile fiind parcelele de teren și construcțiile de orice fel.

Funcția juridică se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate și prin înscrierea în cartea funciară. Funcția economică evidențiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor și calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacții imobiliare. Funcția tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a poziției configurației și mărimii suprafețelor parcelelor si construcțiilor pe destinații, categorii de folosință și pe proprietari.

Publicitatea imobiliară are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din același teritoriu administrativ și se realizează de către oficiile teritoriale (O.C.P.I.) pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. Una sau mai multe parcele alăturate de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosință, aparținând aceluiași proprietar, formează un imobil care se identifică printr-un număr cadastral unic și se înscrie într-o carte funciară. Acum putem trece la oile noastre.

 

România, harta fizică

 

Ne povestea profesorul Ioan Sabău Pop, de la Universitatea „Petru Maior" din Târgu Mureş, membru al Curţii Internaţionale de Arbitraj Comercial, despre jaful retrocedărilor din Transilvania, despre faptul că statul român a plătit ceea ce se retrocedează azi, jaf care continuă nestingherit. Noi am extinde jaful la toată țara!

Se revine dirijat la ceea ce a mai fost odată, ca românii să fie scoși din toate centrele mari ale Transilvaniei, ca pe timpul lui Unio Trium Nationum, când românii nu aveau voie să cumpere terenuri sau construcții în orașe. Se  întâmplă în Târgu Mureş, la Cluj, unde 160 de imobile din centrul oraşului au fost retrocedate maghiarilor, în Oradea, Arad, în toate oraşele Ardealului.

Lucruri similare se întâmplă cu terenurile agricole sau cu pădurile, revenindu-se la situația de acum câteva sute de ani din timpuri medievale. Și favorizați sunt urmașii grofilor unguri, mulți din Ungaria sau din Occident. Nici măcar în Ungaria lor pe care o proslăvesc nu ar fi primit așa ceva. Că după căderea comunismului în țările est-europene, că numai comunism nu a fost, spre deosebire de fraierii de români, ungurii au limitat retrocedările, realizate mai mult în bani, plafonul maxim de despăgubire fiind de circa 200 de mii de dolari.

Ba mai mult, un fost prim-ministru, ministru de externe și de două ori director al SIE, zis MRU, a fost de acord cu renunțarea de către statul român la proprietatea Gojdu din Ungaria, ba acum, bun vorbitor de maghiară, participă la școlile de vară organizate de UDMR, în 2018 la Tușnad.

Și justiția română, aia cu judecători bine plătiți și care nu vor să aibă o lege prin care să răspundă când greșesc, favorizează cererile străinilor, mai ales din cauza ignorării voite a unor înţelegeri şi tratate internaţionale în vigoare, pe când românii, ținuți de fraieri, nici măcar nu au apucat să primească ceea ce este al lor, peste 200.000 de proprietăţi. În Tratatul de la Trianon scrie clar că persoanele fostului imperiu austro-ungar pot opta pentru ce cetăţenie doresc, faţă de ţările ce îl compuneau, din acest motiv li s-a spus optanţi.

 

Regatul România după primul război mondial

 

Și cum în România, majoritatea optanţilor maghiari (sub 300) au ales cetăţenia maghiară, şi statul român a avut mai multe procese pe această temă, inclusiv la Curtea de Arbitraj din Paris, unde a fost reprezentată de Titulescu, ajutat de alţi doi avocaţi mari ai timpului. Ungaria a fost reprezentată de contele Apponyi. Din moment ce optanţii alegeau cetăţenia maghiară, ei îşi pierdeau proprietăţile din ţară, după cum era şi firesc, cu condiţia ca România să le plătească optanţilor maghiari despăgubiri pentru părţile expropriate.

Așadar, optanţii  renunţau la proprietăţile lor din România şi statul i-a despăgubit. România era foarte bogată pe atunci, şi Brătianu, ca să fie sigur că acest conflict se va şterge, a spus că pe lângă sumele decise la Paris, România va da încă 10% ca răscumpărare maghiarilor.

 

Una dintre clădirile cedate de statul român în Alba Iulia, cea a Bibliotecii Batthyaneum, către Arhiepiscopia Romano-Catolică.

Foto de arhivă (adev.ro/pbedsm)

 

Ca urmare, România a plătit, din 1927 şi până în 1934, sume imense către aceşti optanţi, echivalentul a 4,48 tone de aur, plus echivalentul a 87 de milioane de dolari ce trebuiau primiţi de statul român ca despăgubiri de război şi pe care România nu i-a luat, lăsându-i tot în contul plăţilor. Și Isărescu nu zice nimic de documentele bancare din arhivele BNR! Ați auzit oarece, că noi nu!

S-a plătit către un fond extern din Paris, „Fondul Agrar", de unde banii erau distribuiţi către optanţii maghiari. Toate aceste terenuri şi alte bunuri imobile au fost luate de statul român pentru a se face reforma agrară a lui Ferdinand, când toţi ţăranii au primit pământ. Așadar, statul român a plătit deja ceea ce se retrocedează azi. Așa că urmașii de azi ai optanților „recuperează” de la statul român ceva ce nu le mai aparţine de drept, care a fost despăgubit o dată, dar cu ajutorul „(dez)interesat” al unor judecători și avocați români.

Greșelile s-au manifestat și între 1919 și 1944, dar mai ales între 1948 și 1989, când cărțile funciare nu au fost reglementate corespunzător, cu multe din ele fugind în 1918-1920 în străinătate mulți foști proprietari foști funcționari publici. Și totul avea să se accentueze între 1940 și 1945 în Ardealul de nord-vest luat prin dictatul de la Viena.

Dar răul cel mai mare avea să se producă după 1990, continuându-se și azi, prin adoptarea unei legi strâmbe a retrocedărilor, nelimitând plafonul despăgubirilor sau retrocedării în natură a clădirilor și a terenurilor sau a pădurilor. Cei ce lucrează în cadastru știu bine aceste probleme.

Exemplele sunt utile. Averea retrocedată familiei regale, care se vrea „Casa Regală a României”, este una colosală. Castelele, zecile de mii de hectare de pădure şi numeroasele proprietăţi din ţară însumează aproape 60 de milioane de euro. Așa s-a ajuns, cum deja am arătat, să i se restiuie și o pădure pe la Săvârșin și împrejurimi. Că scriam noi undeva despre micul principat Hohenzollern-Sigmaringen cu capitala Sigmaringen, „înghițit” de Prusia. Principatul avea suprafața 906 km² (pentru comparație, rețineți că acum capitala Berlin are suprafața 892 km²).

Și făceam socoteli simple, dar date naibii! Aminteam că pădurea retrocedată are 140.000 de hectare, adică de 1.400 km²!  Vă dați seama că această suprafață, doar a unei păduri, e cea a unui patrat cu latura de 37,417 km! Și suprafața principatului Hohenzollern era de doar 906 km², iar a Berlinului este de 892 km²! Adică, pe românește, destul de clar, doar o pădure, de la Săvârșin, e cu 500 de km² mai mare decât suprafața fostului principat sau decât suprafața Berlinului! Iar Bucureștiul are o suprafață de 228 km². Socotiți de câte ori suprafața pădurii regale de la Săvârșin e mai mare decât capitala patriei noastre! Că pe mine mă doare deja capul (împărțiți 1.400 la 228 și veți vedea că e de peste 6 ori mai mare). O fi fost cumpărată? I-a donat-o cineva?

 

Săvârșin, sediul castelului regal

 

Știind că suprafața pe care se întinde județul Arad este de 7.754 km², făcând o împărțire simplă, 7.754 km²: 1.400 km², rezultă că doar pădurea aia de 140.000 ha reprezintă 18% din suprafața județului! Dar ei cer și alte păduri, alte imobile.... Dar prost e cel care dă, nu cel care cere!

Județul Arad, din suprafața căruia pădurea regală reprezintă 18 %

 

            Iar cei de la putere, în special D. R. Agnea, tutorele pupilei, și T. Ă. Riceanu, fost tutore al mai multor foste pupile, vor să dea o lege prin care să pună în drepturi așa-zisa „Casă (cât pe ce) regală”, pe care ăia de pe la TVR o tot laudă, prin care să îi dea gratis palatul Elisabeta pe 49 de ani și 2.000.000 de euro anual „fondul casei regale”, care să aibă fix 29 de „slugi”. Chiar suntem așa de proști?

            Și mergând mai departe, dădeam exemplul fostului complex Comtim din Timiș. Comtim Group a fost fondat în anul 1967. Era un combinat agricol din Timiș, cel mai mare producător industrial de carne de porc din România și cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din sud-estul Europei, la care în 1989  lucrau 15.000 de oameni. Ce era românesc, nu mai era bun, asta deoarece profitul rămânea în întregime în România și ca atare  Comtim Timișoara a fost pus pe butuci, adică falimentat în 2004.

Și așa a apărut compania Smithfield Ferme,  parte a cumpărătorului „strategic”, concernul american Smithfield Foods. Principalul obiect de activitate al companiei este producția și creșterea porcinelor, Smithfield Ferme fiind unul dintre cei mai importanți cumpărători de cereale de pe piața autohtonă.

Fermele dețin peste 50.000 de scroafe și cresc peste 850.000 de porci comerciali pe an. Și mai deține 20.000 hectare teren agricol în județele Timiș și Arad. Așadar, în loc de brand românesc avem brand american! Ce comisioane se vor fi încasat și de către cine?

 

Societatea Smithfield Ferme deține 20.000 ha, adică „doar” 1,22 % din suprafața județelor Timiș și Arad

 

Și acum să facem doar socoteala terenului deținut, 20.000 ha, doar 200 km² (un patrat cu latura doar de 14,142 km). Știind că județul Timiș are  8.697 km², iar județul Arad are 7.754 km², adică împreună au 16.451 km², cei 200 km² reprezintă „doar” 1,22 % din suprafața celor două județe. E puțin, nu? Îmi aduc aminte de domnul Stolojan (cel care a lucrat doar la stat și care acum, ca europarlamentar,  ne dă lecții pe la TV) scria că, nu știu prin ce magie, că nu ne spune, deținea „doar” 2 % din acțiunile combinatului Alro Slatina vândut rușilor, alt brand fost românesc. Așa că valorile procentuale mici sunt destul de importante, dar numai pentru unii! Și instalațiile americane antirachetă de la Deveselu, nu departe de Slatina, dintr-o țară NATO, ar putea fi distruse de niște rachete lansate dintr-un avion rusesc, făcut din aluminiul de la Slatina! Ptiu, drace! Dar rușii și americanii sunt deștepți, se fac că sunt dușmani și împart lumea...

Statisticile Agenţiei Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară arată că cele mai multe tranzacţii s-au făcut în vestul ţării, iar fruntaş este judeţul Timiş, de care am scris mai sus, unde în ultimul an s-au dublat. Chiar președintele comisiei de agricultură din consiliul județean Timiș, Nicolae Oprea, spunea: „În mare parte, recolta a fost luată şi exportată în ţările lor. Și au venit de la ei produse agroalimentare începând de la făină, patiserie, carne, lapte, procesate la ei, adaugă plusvaloarea la ei în ţară.” În județul Arad, unde are și soția 2 ha lângă aeroport, într-un an au fost înregistrate 18.000 de tranzacţii cu terenuri agricole, iar străinii au ajuns să controleze 20 la sută din suprafaţa arabilă a judeţului. Pământul cel mai fertil s-a vândut cu 12.000 de euro hectarul.

Așa că, stimați români, cu ce s-a retrocedat și se mai retrocedează, inclusiv bisericilor oficiale, cu cel mai mult teren agricol vândut, străinii profitând rapid de situaţie, de naivitatea românilor, circa 40 % din suprafața țării, adică 5,3 milioane de hectare, nu ne mai aparține. Unii zic că nu-i nimic, că încasăm impozite, dar noi întrebăm: „unde merg profitul” din valoarea exploatării acestor terenuri și banii din fondurile UE acordate anual. Socotiți doar fondurile UE și vă cruciți.

Fenomenul este văzut drept îngrijorător, „sanchi”, chiar de Comisia Europeană, care a comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare, nu se putea altfel, decât olandez. Și ca să exemplificăm și aici, doar în județul Constanţa, străinii dețin 30 % din terenul pe care se face agricultură.

 

Nuntași, județul Constanța (maplandia.com)

 

Cercetătorii olandezi dau exemplul marelui holding din localitatea Nuntaşi, judeţul Constanţa. Libanezii deţin 65.000 de hecare de teren arabil (prin comparaţie, în Germania, cea mai mare firmă agricolă dispune doar de 38.000 ha). Cei 650 km² reprezintă 10,9 % din suprafața de 7.071,29 km² a județului Constanța. Libanezii exportă cereale şi carne în Orientul Mijlociu şi în estul Africii. Dacă am lipi toate terenurile, vorbim de o suprafață mai mare decât Insula Mare a Brăilei.

 

 

Județul Constanța cu suprafața de 7.071,29 km², din care libanezii dețin

10,9 %, din 30 % cât dețin toți străinii

 

Și olandezii sunt cei pe care îi interesează litoralul maritim, că au cumpărat șantierul naval din Galați, șantierul naval din Mangalia și sunt cu ochii pe portul Constanța, care prin Dunăre și Rin este legat de portul Roterdam, de la Marea Nordului, așa cum am mai scris!

Suprafeţe însemnate se află şi în proprietatea unor austrieci (cei cărora le-am dat mai pe nimic Petrom și băncile), însă inclusiv băncile şi companiile de asigurări străine au intuit că la noi preţul pământului va continua să crească, aşa că au dat iama și au cumpărat masiv.

Și fiindcă am pomenit de Insula Mare a Brăilei, dracul (PSD) și-a băgat coada și aici.  Aceasta are, în medie, 60 km lungime și 20 km lățime, cu o suprafață totală de 710 km². Și iată că un şeic arab controlează Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă din România, pentru 200 de milioane de euro! Pachetul majoritar de acţiuni al companiei Agricost, care administrează Insula Mare a Brăilei, a fost vândut de Constatin Duluţe (care preluase afacerea de la pesedistul Culiţă Tărâţă), cumpărător fiind compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan. Și statul român i-a concesionat rapid terenul pe zeci de ani!

Este vorba despre Insula Mare a Brăilei, acolo unde statul român deţine 56.000 de hectare de teren arabil de primă calitate, care este concesionat integral amintitei firme, aceasta plătind anual o arendă de circa 5 milioane de euro (echivalentul a 600 de kilograme de grâu pe hectar, cât ia și Viorica pentru cele două hectare de lângă aeroportul din Arad).

 

Șeicul Zayed bin Sultan Al Nahyan, emirul din Abu Dhabi

 

Compania din Emiratele Arabe Unite a informat că îşi va extinde afacerile Insulei cu zootehnie, creşterea, sacrificarea şi procesarea oilor, că vor să crească 150.000 de oi în insulă, soiuri aclimatizate. și să vedeți drăcie, ăștia vor lua și subvenții europene, mai mult decât ne plătesc nouă anual, deoarece în 2017, Agricost a încasat de la APIA 9,4 milioane de euro subvenţii agricole pe suprafaţă, la care se vor adăuga sprijinul financiar aferent Măsurii 13 – Zone defavorizate, precum şi plata sprijinului cuplat în sectorul vegetal pentru suprafeţele cultivate anul trecut cu lucernă şi soia. Adică încă 6 milioane de euro.

 

Insula Mare a Brăilei (maplandia.com)

Insula Mare a Brăilei (maplandia.com)

 

Mai exact, după ce vor achita arenda anuală de 5 milioane de euro, ei tot vor rămâne cu un câştig de peste 10 milioane de euro anual, doar din subvenţii, fără a pune la socoteală profitul din exploatarea pământului. Adică emirul din Abu Dhabi, (55 ani), preşedinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera şi de-a lungul timpului fost de mai multe ori ministru şi chiar prim-ministru al Emiratelor Arabe Unite, cu o diplomă de licenţă în ştiinţe politice şi administraţie de afaceri, de la Universitatea Emiratele Arabe Unite, devine și mai bogat!

 

Emiratele Arabe Unite (verde) și România (roșu)

 

Și cum suntem puși pe socoteli, Emiratele Arabe Unite (لإمارات العربيّة المتّحدة), stat situat în sud-estul peninsulei arabice, la Golful Persic (în Orientul Mijlociu), compus șapte emirate (Abu Dhabi, DubaiSharjahAjmanUmm Al-QaiwainRas Al-Khaimah și Fujairah), are suprafața 83.600 km². Și cum Insula Mare a Brăilei are suprafața de 710 km², suprafața emiratelor este de 118 ori mai mare ca suprafața insulei noastre, acum a lor, adică suprafața celei mai productive ferme din România reprezintă 0,85 % din suprafața emiratelor!

Arabii aveau afaceri încă din 2015 cu Insula Mare a Brăilei. Ei cumpără de aici lucernă, utilizată la nutreţ pentru cămilele deșertului, pe care le călăresc și turiștii români, dar cu preț mare. De altfel, Agricost şi-a restructurat producţia tocmai ca efect al afacerilor cu Al Dahra, renunţând la culturile de rapiţă şi punând în loc mari suprafeţe cu lucernă.

Dar oare ce fac statele vecine ale României? Pe când parlamentarii români trag de timp, dorm în pantofi sau se uită la filme porno pe tablete și fiind interesați doar de mărirea de trei ori a propriilor salarii și de acordare de pensii speciale pentru ei și primarii lor, parlamentarii sârbi, de exemplu, au adoptat o lege care cere fiecărui cetăţean din UE să trăiască în Serbia cel puţin 10 ani înainte de a putea cumpăra teren agricol şi nu mai mult de două hectare. Și Serbia, de ai cărei „vlasi”, adică vlahi, pe care nu-i consideră români, vom scrie în curând, nu e încă stat membru al UE! Intenționează!

Și acum să vedem cum e în Ungaria. Cetățenii țărilor UE cu domiciliul în Ungaria au aceleși drepturi ca cetățenii unguri. Așadar, atât resortisanții statelor membre UE, cât și persoanele fizice din Ungaria au dreptul să achiziționeze terenuri.

Persoanele fizice maghiare și resortisanții statelor membre care nu se califică drept agricultori pot să achiziționeze terenuri doar dacă mărimea celor deja deținute nu depășește un hectar. Totuși, acest lucru nu trebuie luat în considerare în cazul în care proprietatea este transferată unei persoane fizice de către o persoană fizică rezidentă sau o rudă apropiată a unui resortisant al unui stat membru.

Pentru ca o persoană fizică să obțină efectiv dreptul de proprietate asupra terenului, trebuie să declare că terenul nu este folosit în alt scop decât agricol timp de 5 ani de la achiziție și trebuie să declare că nu transferă terenul utilizat unei terțe persoane.

Referitor la mărimea proprietății funciare, până în prezent limita e de 300 hectare, inclusiv terenuri deja ocupate și zone cu drepturi de utilizare a terenurilor. În cazul cooperativelor agricole limita terenurilor achiziționate crește până la maximum 1.200 de hectare, inclusiv cu terenurile deja deținute.

Limita crește până la 1.800 de hectare pentru asociațiile persoane juridice care se ocupă cu creșterea animalelor și cele care produc semințe pentru horticultură sau pentru culturile mari. În orice caz limita maximă a suprafeței terenurilor achiziționate în orice condiții  este de 6.000 de hectare. Comparați cu suprafețele terenurilor achiziționate la noi.

Concluziile te trageți singuri, analizând cât aveți fiecare din suprafața țării, a județului sau a localității de domiciuliu. Gândiți-vă și dacă ați strigat din rărunchi „Noi nu ne vindem țara!” Poate așa îi veți înțelege pe noi naționaliști care se vor afirma. Și gândiți-vă și la toate partidele și politicienii care s-au perindat la putere și la averile lor! Că de justiție.... Vedeți rezultatele! Ați auzit-o pe zeița Nefertiti, fosts șefă a D.N.A., despre mafia cu retrocedările din Ardeal și Banat? Nici noi. E vreun proces câștigat de statul român? B.N.R. e stat în stat? Are documente în arhivă? Cui folosesc? Dar, vorba bătrânului Bill: „Talks, talks, talks...”, adică „vorbe, vorbe, vorbe...” sau câinii latră, caravana trece! Vorba bancului: „Ieri în Livezeni s-a împărțit pământul conform legii 18. Ion nu a fost prezent și i s-au lăsat două roabe de pământ la poartă!”

 

 

Să fiți iubiți!

 

(continuare în „Atelier Metodic”)

 

Constantin NIŢU

„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi Izgoniți." Jean Paul Richter

 

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

 

 

 

Vizualizări: 330

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Iulie 30, 2018 la 8:32pm

Spendidă e epigrama

Rezumează toată drama!


ACTIV
Comentariu publicat de Pop Dorina pe Iulie 30, 2018 la 11:57am

Legea 18/1991

Şi aici se dovedeşte
Într-un mod atât de clar,
Că pământul se-nvârteşte:
Îl învârte domn' primar.

epigramă de Nicolae Dărăbanţ din Când pleca odată, la război, un om... (2010)

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support /********* ********/