amintiri temporale din faptul serii
(blagiană)
Încolţeşte marea în privirea ta,
Gheaţa dintre inimi într-un val se sparge;
Degete de soare, după o perdea,
Mângâie surâsuri prinse de catarge.
Peste fruntea zării joacă pescăruşi,
Susură lumina-n tonuri de opale;
Tu mă iei de mână, mă strecori pe uşi,
Către labirintul visurilor tale.
Se zăreşte „umbra unor maci“ pitici,
Paşii mi se-apleacă să le-atingă glezna,
Fluturii de miere găzduiţi aici,
Astăzi în iubire cotropit-au bezna.
Flamură-i cuvântul rodnic între noi,
Gura ta-i câmpie dulce-parfumată,
Mă înfrupt din rodul verilor-convoi,
Unde curcubeul n-are nicio pată.
“Scriu în rune” focul ce s-a întrupat
În “urciorul” nostru şi-ncălzeşte luna;
Patima ni-e pâinea, imn înaripat,
Ce hrăni-va-n suflet stele-ntotdeauna…
Adaugă un comentariu
La prima vedere poezia n-are nicio hibă. La a doua vedere n-are nicio hibă!
La a treia vedere n-are nicio hibă!!! Păi, dacă n-are, n-are! Asta e. Bravo, Cami!
Impecabilă ca de obicei! Felicitări!
Un semn de plăcută lectură.
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !
Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică