Vine, vine, primăvara,

Bate piatra-n toată ţara.

Hai afară de vedeţi,

Voi culturi nu mai aveţi.

 

Solurile sînt distruse,

Culturile compromise.

Lumea este disperată,

Munca le-a fost spulberată.

 

Şi din zori şi pînă-n seară,

Aţi stat prin grădină afară.

Aţi însămînţat pămîntul,

Şi-aţi rămas acum cu gîndul.

 

Cu gîndul la ce-aţi sădit,

Şi acum sa prăpădit.

Natura i–i dezlănţuită,

O ploaie cu piatră multă.

 

Ploaia cu piatră a venit,

Munca voastră sa distrus.

Şi acum te întrebi mereu,

Oare unde- i Dumnezeu?

 

Înainte să te întrebi,

Ar fi cazul să gîndeşti.

Oare omule respecţi,

Sărbătorile lumeşti?

 

Şi un sfat doar pentru tine,

Dumnezeu îţi va da bine.

Doar atunci cînd îl respecţi,

Nu-l injuri, nu-l ocărăşti.

 

Marin Dorel 14.05.2018 - Severin

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


admin
Comentariu publicat de Gabriela Mimi Boroianu pe Mai 14, 2018 la 1:08pm

Aveți o ușurință fantastică în a versifica. Păcat că nu folosiți un limbaj mai complex și vă limitați la unul simplu fără nimic prețios. 

În loc să scrieți cantitativ cred că ar fi timpul să încercați să ridicați puțin valoare versurilor cu mai multe metafore, epitete și poate puțin mister... 

Idei aveți din belșug, am văzut!

© 2018   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support