petale de roze

[Nicoleta Mija]

calda boare șoptește încet,

ultimele raze colorează amurgul,

pe țărm umblă vântul pribeag,

e plăcută moleșala unei amiezi.

cântecul duios al valului suspină,

alunecă spre mal o discretă unduire,

pe corzi de hafe vântul întristat,

se mișcă melancolic singur în parc.

aud foșnind încet tăcerea,

prin tihna vaporoasă a unei roze,

luminoasă-i liniștea nopții senine,

se trezește înfloritul vânt pe întuneric.

pe cer numai cupole înstelate,

într-o noapte caldă, înflorită,

căntă greierii neîncetat, timid,

nu e decât fiorul a ce eu simt.

când soarele pleacă în noapte,

m-am întors la blândul somn,

vremea se schimbă printre roze,

pe cer o zbatere albă respiră adânc.

în ceasul tainic vestitor de alte vremi,

o toamnă care se pârguie plânce încet,

un oaspete grăbit bate tare la ușă,

acorduri de harfe, geamuri tremurând.

vise printre stele adunate pe cer,

pe un țărm îndepărtat adesea alerg,

s-au scuturat petale de roze,

tăceri atinse de a vântului harfe.

1.09 2019

[Nitu Constantin]

Felicitări! Meritați o....

http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ampanie

[Lenuş Lungu]

Frumoase versuri!