Mama!

Ascultă, păsările cântă

lumina

începe să capete culoare

zăpada

mai leagănă doar munţii

să le fie somnul

curat şi alb

 

Vreau şi eu să cânt,

dar sun a clopot

şi a drumuri în răscruce

 

Privesc oglinda,

poate îmi trimiteţi

o zbatere de pleoape,

un surâs,

sau

măcar urma unui gând.

 

Oglinda

îmi întoarce chip străin

plin de sarea

unor mări secate

 

Aţi existat cândva cu-adevărat?

 

Memoria

e încă rană vie :

două trupuri, voi,

şi-un singur suflet…

cu mine, două!

treime pământească,

să ne-amintim Treimea!

 

Ascultă, suflet în doua trupuri

vine primavara!

Aşept

să-mi crească frunze, să vă fiu

umbră şi răcoare! 

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2017   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support