amintiri temporale din faptul serii
În fântâna bucuriei am conservat
Trei zâmbete rămase de astă vară,
Dar nu le pun pe fugă, chiar sunt captivat
Ca echilibrul să urce pe-o scară.
Însă în pacea din lumina matinală
Cafeaua emoționează verbul a fi -
Conjugându-l la prezent, fără sfială
Și-mi amintesc de noi, de când eram copii.
Deșteptătorul rupe liniștea-n casă
Investigând dur oftatul de pe pernă.
De ce să-l bag în seamă? Deloc nu-mi pasă
De agitația bolnavă și fermă.
O sclipire prematur a înmugurit
Foindu-se în fața mea cam devreme.
Sorb încă o gură de cafea lămurit -
Dimineața, lumina-i în apoteme!
Gust fericirea cantonată în pâine
Și-n untul proaspăt ce zace lângă cafea,
Ordonând ideile noi până mâine,
Când altă zi va-mbrățișa ființa mea.
Din carapacea mea ospitalieră,
Trupul evadează puțin cam plictisit.
Pulsează sufletu-mi, ca o mitralieră,
Analizând blând un zâmbet zaharisit.
Mai rup o clipă, în hol, lângă oglindă
Și-mi repet, în gând, că totul va fi bine.
Buchete de surâsuri chiar se perindă
Pe reflecția ce seamănă cu mine.
Adaugă un comentariu
Sublim!
Interesant !
Mi-a plăcut, Dorina !
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !
Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică