amintiri temporale din faptul serii
În lume e iar agonie
Dă-mi Doamne Sfinte putere
Să pot să-nțeleg ce ai spus
Că palma ce lasă durere
M-ajută să-ajung cât mai sus.
În lume e iar agonie
Mă doare obrazul cumplit,
În laț mă prinde-o mânie
Și chipul mi-l lasă cioplit.
Din palmele lumii, ciudat
Se strânge plăcerea din gând
Pe firul de viață uitat
Ca ultime feluri de rând.
Cum Doamne să pot să iubesc
Tăceri cu gusturi amare
Când omul în felul grotesc
Lovește, ucide și doare!
Dă-mi Doamne Sfinte Lumină,
Putere cât inima Ta
Să-ntorc obrazul la vină
Când omul lovește cu ea.
Tot haosul lumii din drum
Să plece acum rătăcit
Că totul e ceață și fum
În sufletul meu necăjit.
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !
Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică