Să nu te-ntrebi...

Cerasela Jerlăianu

 

Să nu te-ntrebi vreodată dorul când te colindă

De ce port vise-n în sân la margine de zi

Și nici de ce iubirea o simt ca pe-o izbândă

Când te clădesc din slove sperând c-ai să revii.

 

C-am luat ființă-n taină și-am răsărit din noi,

La brațul tău să fiu un viscol luminat,

Ori pulbere de umbră din care  amândoi

Să ne-ntregim amorul de viață însetat.

 

Să nu mi te întrebi, să nu te-ntrebi vreodată

Când lacrima fierbinte, coboară pe obraz

De ce te arde dorul mai mult ca niciodată

Cu pași iuți de lumină și-al mărilor topaz.

 

Că te-am zidit în suflet cu-al inimii condei,

Sclipind diamantin în nopțile târzii,

Dar de-am apus departe pe firul de idei,

A fost ca să răsar din tine-n orice zi.

 

 

 

Vizualizări: 19

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Comentariu publicat de Florentina Maris pe August 18, 2017 la 9:25am

Tulburatoare poezie.

Comentariu publicat de Mihail Toma pe August 17, 2017 la 2:47pm

Am citit-o greu, mi-ai ars ochii cu fundalul ăla de iad incandescent, sau tocmai asta ai urmărit?!  

© 2017   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support