Sărutul

[Nicolae Valareanu Sârbu]

O poartă deschisă între buze
Răvăşite de roua aşteptării,

Cântec în frunză pe suflete
Cu miros de neputinţa împotrivirii,

Adieri de îngeri cu foc

Peste lipsa de amintiri,

Ardere incandescentă în trupuri
Care varsă esenţe în forme,

Dulce împreunare de simţuri
Flămânde de certidunea întâmplării,

Împlinirea visului de contopire
A umbrei cu corpul său
Într-o poezie fără cuvinte,
Doar cu periculoase descătuşări.

Setea atingerii tăcerii
Cu contopirea cercurilor,
Răpuşi de o nesfârşită plăcere
Sub aripile roze ale clipei