Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Starea în care omul e atât de fragil,
ca de sticlă, se vede tot ce ascunde-n el
ca-ntr-un acvariu în care peștișori colorați aleargă
de colo-colo fără să-și măsoare timpul,
sufletul ar evada-neștire, dar, tu, cel precaut

nu-l lași de teamă

să nu facă mișcări bruște
prin care ți-ai sparge-o mână, un picior
sau capul în mii și mii de cioburi
chiar dacă cerul e bucuros și răstoarnă căruța
plină cu fulgi de nea
ștergi geamul și privești afară...


Cerul e atât de darnic presară haina albă
pe câmpii strălucitoare, prin orașe agitate,
prin ograda omului ce-n sat trăiește
și-n zăpadă el muncește,
începi să-ți croiești un drum cu mintea prin
tot ce vezi,
să le înțelegi forfota, chiar dacă nămeții
în albul lor necruțător îți închide pleoapele
te orientezi după mișcarea sufletelor
ce nu te vor înzăpezi, nici orbi
iar trupul de cristal rămâne intact și pur.

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


moderator
Comentariu publicat de AureliaAlbAtros pe Decembrie 17, 2018 la 10:03am

Dacă omul ar fi modest, câte nu s-ar face?!

N-ar mai exista neîmpliniri în tot și toate...

Mulțumesc, Dorinele de popas

și de citat, care e un exemplu de urmat! 


moderator
Comentariu publicat de AureliaAlbAtros pe Decembrie 17, 2018 la 10:00am

Fragil


Gingăşie... de copil...
ni se caţără, tiptil,
prin lumina timpului,
în adâncul trupului.


Vorba, nelalocul ei,
dacă-i este aruncată,
o încruntă, cu temei,
şi se-ascunde supărată.


Zi de zi, răni sângerânde
se adună în fragil
şi nimeni nu ia aminte
la cel bun şi drag copil,
când coboară în adânc,
rătăcindu-se de el,
depărtându-se, oftând,
neînţelegând, defel,
răutatea şi urâtul
ăstei lumi, împotrivite

Frumuseţii-ascunse-n lutul
cu-aparenţe ipocrite...


Sub pojghiţa croşetată,
etalată elegant,
stă la pandă şi aşteaptă,
să se-arate, fascinant,
aşa cum a fost croit,
când venea în astă lume,
în care, doar... a iubit,
neavând voie a spune.


Acest scump, gingaş copil,
stă ascuns... dar, în tăcere,
ne şopteşte ce fragil
este omul, la durere,
că-i bărbat sau că-i "muiere"...


Poezie de Georgeta Radu


ACTIV
Comentariu publicat de Pop Dorina pe Decembrie 17, 2018 la 9:32am

Imagini pentru fragilitate

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support /********* ********/