Sunt tot mai singur în fața cuvintelor

[Aurel Conțu]

întinși pe burtă
tăcuți
ascultăm cum crește iarba
o pasăre planează de câteva ore deasupra noastră
strivită de cer
nefiresc
arareori am mai văzut atâta tristețe
disimulată-ntr-un zbor
cireșul sub care ne-nsingurăm tot mai mult
unul de altul
își cerne nepăsător florile veștede peste noi
un fluture alb cu dungi negre
ți se-așează pe umăr
Doamne
cât de frumoasă ai fi dacă ți-ai tatua
un fluture pe umăr
mă gândesc
toate femeile își tatuează fluturi pe umeri
pe brațe
pe unde nu-ți vine să crezi
dar tu nu mă auzi
nu mai ajungi desculță în gândurile mele
să mă întrebi dacă mi-ar plăcea să-ți tatuezi un fluture
micuț
cât un bob de mazăre
pe gleznă
nu mă întrebi
sunt tot mai singur în fața cuvintelor …

[Ioan Muntean]