Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

De ce respectam traditiile?
Exista un sentiment de primenire, de speranta, de visare, dar mai ales de petrecere, poate singura perioada cind ne este permis sa uitam de rele. Toata lumea se bucura, da friu liber fanteziei, incercind sa treaca peste necazuri.
In Romania, obiceiurile de intimpinare a noului an continua seria celor prilejuite de Nasterea Domnului, avind insa un caracter cu totul laic. Nu exista popor care sa nu aba traditii de intimpinare a noului an, asteptat cu nerabdare de fiecare persoana. De aceea, cel mai bine i se potriveste acestei perioade zicala careia „Cite bordeie, atita obiceie“.

Nelipsit si raspindit in orice loc este plugusorul. Folcloristii au intocmit florilegii de nestemate ale creatiei populare si care sunt foarte vechi, majoritatea incepind cu „S-a sculat mai an, Badica Traian“, ca o reverberare a milenarei noastre istorii. Nu demult alaiurile de uratori era insotite de un plug tras de boi si se tragea o brazda in fata casei, in acordurile pocnetelor de bici care egalau in intensitate petardele de azi.

Multe au in prim-plan metehnele omenesti, in incercarea de inlaturare a lor intr-un mod eficient, nealterat de nici un fel de cenzura, ele fiind insotite de simboluri si intimplari hazlii, puse pe seama animalelor care devin personaje fabuloase.

Obiceiuri si traditii romanesti
Dansul ursului, doar in citeva judete din Moldova
Umblatul cu ursul e intilnit doar in Moldova, in special in judetele Bacau,Neamt, Suveava si, avansindu-se ipoteza ca la origine s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este intruchipat de un flacau purtind pe cap si umeri blana unui animal ucis (sau imitatii de blana), impodobita in dreptul urechilor cu ciucuri rosii.

Ursul, care este condus de un ursar si acompaniat de muzicanti in rapaitul tobelor sau pe melodia fluierului, isi tine echilibrul cu ajutorul unui ciomag, mormaie si imita pasii leganati si sacadati ai animalului, izbind pamintul cu talpile.

Se banuieste ca dansul invoca zeitati pentru a purifica si fertiliza solul pentru noul an. Este inzorzonat cu podoabe: hurmuz, oglinzi, beteala, tinte alamite. Este legat cu lant si se sprijina intr-un hadarag. El trebuie sa joace cum i se cinta (Scoala ursule pe ciomag/ Ca fasolea pe harag…), amintindu-ne de trupele de tigani care umblau cu un pui de urs domesticit, prezentind prin sate si tirguri mici exercitii de circ.

Unele au si variante cu texte desuchete. Un alt membru al trupei este Fluierarul sau Fluierasul, imbracat de obicei taraneste, apoi Dobosarul, tot ca lautar, in unele locuri in tandem cu un acordeonist. Vestitorul este Casier si Capitan, totodata cinta si monologul. Poarta de obicei o uniforma militara mai veche. Daca trupa este mai mare, celelalte personaje sunt dupa zone: tigani, babe, daci etc.

Dansul caprei, in Moldova si Ardeal, cerbul, in zona Hunedoara, borita (de la bour) in Transilvania de sud, sau brezaia in Muntenia si Oltenia este un alt obicei care se practica inainte de Anul Nou. Cercetatorii presupun ca dansul caprei precum si alte manifestari ale mastilor intilnite in satele romanesti provin din ceremoniile sacre arhaice inchinate mortii si renasterii divinitatii.

Uratul sau mersul cu plugusorul
Plugusorul, urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei. Nelipsite sunt plugusoarele copiilor, fiind si cele care dau tonul petrecerilor intr-un cor de clopotei.

Va prezentam un extras dintr-un plugusor: Plugusorul mititel/ Cu rotitele de fier,/ Nu ca plugul lui Gheorghita,/ Tras de zece pui de mita./ Unul lung si unul scurt,/ Da colacul, nu fi turc./ C-avem si noi o caruta,/ Cu doi puisori de mata,/ Unul negru, unul sur,/ Da colacul ca te ur/ Sau ne dai cate-un covrig,/ Ca ne ia naiba de frig,/ Doi boi, doua vaci,/ Scoate, baba, doi pitaci,/ Si daca nu scoti colacul,/ O sa-ti rupa boii pragul,/ Nu vezi altii cum facura?!/ Unul ura, doi te fura,/ Trei cotrobaie prin sura,/ Iar ce aveai prin coviltir,/ La unul sub mindir,/ Aho, aho,/ De Anul Nou,/ Ca gaina n-are ou,/ Si cocosul nica-n gusa,/ De nu dai un franc matusa./ De nu dai si-un pic de vin,/ Nici la anul nu mai vin,/ Si nici altii nu se-ndeasa,/ Minati mai!/ La anul si la multi ani!.

Mersul cu capra
Capra este alaiul cel mai numeros, de obicei o singura trupa intr-un sat, care organizea si balul de sarbatori, facind astfel ca drustele (fetele) sa fie primite fara contributie. Capra, fiind personajul principal, este cel mai pitoresc ornata. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil facut din lemn, cu un bat lung din doua corpuri actionate cu o pirghie si o sfoara.

Acest mic mecanism scoate suntele ritmice in concordanta cu monologul vatafului: Ta, ta, ta, caprita, ta! Pentru a fi mai convingatori, cei care o realizeaza se straduiesc sa-i puna tot felul de „tantaramuri“, inclusiv coarne naturale. Trupa poate avea zeci de personaje, care de care mai pitoresti, de la zine, draci, babe, mosnegi, haiduci, vinatori, zgripturoaice, harapi, doctori, negustori.

In judetul Neamt sunt renumite trupele de la Sabaoani, Sagna. Tibucani, Oglinzi si Hangu, Baltatesti. Cerbul este intilnit mai rar si numai in zonele de munte. Costumul este confectionat din piei de iepure, ornat cu diverse panglici, oglinzi si coarne ramificate.

Alte personaje mai sunt: ursarii, capitanii, ciobanii, fluierarul, babele. Buhaiul este o trupa mai restrinsa, care are un instrument cilindric, avind la unul din capete o membrana din piele, cu o coada de cinepa. Unsa cu bors si trasa cu miinile, scoate un sunet asemanator cu ragetul unui bou.

Ultimul, dar unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit si el din traditie, este Sorcova.
Ea reprezinta pe semanatorii care vin sa insaminteze brazda din ajun cu boabe de griu sau din orez. Sunt formate mai ales din grupuri de copii care stiu cintece de o inegalabila frumusete si care umplu prima zi a anului, cu veselie si urari alese: Sorcova, vesela,/ Sa traiti,/ Sa infloriti,/ Ca merii,/ Ca perii,/ In mijlocul primaverii./ Cite pietricele./ Atitea mielusele,/ Citi bolovani,/ Atitia cirlani;/ Fie casa indestulata,/ Tot cu mesele intinse,/ Cu facliile aprinse,/ Sa petreceti impreuna,/ Pina-n veci cu voie buna./ Cite pietre sunt pe munte,/ Atitia porci, boi si giste,/ Cita frunza pe umbrar,/ Atitia bani in buzunar,/ Zile floare de zefir,/ Cum e mindrul trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca sageata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca otelul. La anul si la multi ani!

sursa pentrufamilie.ro

 

Vizualizări: 135

Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->