amintiri temporale din faptul serii
Astăzi nu este ziua de naştere a nimănui
de cum se lasă înserarea,
a cuprins bruma strada,
cad triste picăturile curate,
o melodie îngân în tăcere,
vorbesc cu ploaia încet,
banca este atât de udă,
un peisaj mototolit de vreme.
în noapte ploaia lovește valurile,
pe țărmul întunecat a lui Octombrie,
pălesc culorile când trec în zbor,
ascunsă în veștejitul frunzar,
o stea luminează în noapte,
vântul mi-a murmurat la ureche,
privește un pescăruși, nu fii tristă.
talaze vuiesc peste mare,
vreau să alergăm prin ploaie,
să lăsăm urma noastră pe nisip.
vorbesc încet, bine se înțeleg,
libertatea este alegerea lor,
mângâie valul cu aripi albe,
la revărsatul zorilor pescăruși în zbor.
de cum se lasă peste mare ceața,
când ploaia începe să picure ,
pe alei goale țes păianjenii,
aripi albe vâslesc spre libertate,
urmele pașilor ascunse în mare,
merg prin ploaie... privesc cerul,
alt peisaj mototolit de vreme.
6.10.2019
Adaugă un comentariu
Mulțumesc!
Frumoase versuri!
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !
Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică