Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Crematoriul Cenușa - BUCUREȘTI

Crematoriul Cenuşa din București, situat pe o colină din Parcul Tineretului, pe Strada Şerban Vodă, nr. 183, sectorul 4, a fost construit după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Construcţia a început în data de 8 iulie 1925, cu sprijinul Primăriei Capitalei, la iniţiativa Societăţii Cenuşa, înfiinţate la 7 martie 1923. Realizată într-un stil eclectic cu elemente de inspiraţie bizantină, siriană şi egipteană, în stilul Monumentului Cantacuzinilor din Cimitirul Bellu, lucrarea a fost terminată la roşu în 1927, după ce arhitectul C. Popescu a amplificat construcţia în 1926. Deşi clădirea încă nu era finisată, Crematoriul Cenuşa, având un regim de înălţime de 2S+P+1E parţial, a fost inaugurat la 26 ianuarie 1928. Prima persoană incinerată s-a numit Profira Fieraru, decedată la vârsta de 40 de ani. Lucrările reluate în 1931, sub conducerea arhitectului Ioan D. Trajanescu, au fost finalizate la sfârşitul anului 1934. Scara principală este flancată de statuile Durerea şi Nădejdea şi de două basoreliefuri realizate în anii 1930 – 1934 de Ioan Iordănescu. Cea mai impunătoare piesă a monumentului este capela decorată cu marmură fină, de proveniență belgiană. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 200 de metri pătraţi, fiind decorată cu marmură fină, de provenienţă belgiană. De-a lungul timpului, aici au fost incinerate aproape 60000 de persoane. În data de 13 mai 2002 crematoriul şi-a încetat activitatea de incinerare, deoarece încălca legislaţia de mediu, prin lipsa unor filtre şi a unor instalaţii moderne. Cu toate astea, crematoriul nu s-a închis în totalitate, columbarul său continuă să funcţioneze ca spaţiu pentru păstrarea urnelor cu cenuşă, contra unei taxe anuale. Consilierii generali ai municipiului Bucureşti au respins în ianuarie 2011 proiectul de alocare a sumei de 1,16 milioane euro pentru reabilitarea Crematoriului Cenuşa. În prezent, singurul crematoriu uman care funcţionează în România este Crematoriul Vitan-Bârzești din Bucureşti. Inaugurarea Crematoriului Cenuşa a dus la reacţia vehementă de respingere a Bisericii Ortodoxe Române, care prin hotărârile sinodale din 1928 şi 1933 a interzis orice asistenţă religioasă pentru cei incineraţi. În opinia prelaţilor ortodocşi ai vremii, incinerarea reprezenta o practică păgână și masonă ce contravine flagrant doctrinei creştine şi a cultului morșilor, fiind de asemenea un atentat la fiinţa „tradiţională” românească. Crematoriul Cenuşa a fost încă de la crearea lui un obiectiv militar pentru că maschează intrarea într-o veche reţea de galerii subterane. Crematoriul Cenuşa este legat de Operațiunea Trandafirul când 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal la demonstraţiile din Timişoara în zilele de 16 şi 18 decembrie 1989, dar şi ale unor răniţi executaţi în Spitalul Judeţean Timiş (SJT), au fost ridicate de la morga acestui spital şi transportate la Bucureşti, după care au fost incinerate în Crematoriul Cenuşa. În anul 2011 Crematoriul Cenușa a fost declarat monument istoric, grupa valorică A. Iată numele câtorva dintre personalitățile românești incinerate aici: Garabet Ibrăileanu, Constantin Stere, Anton Holban, Grigore Trancu-Iași, Eugen Lovinescu, Ana Pauker, Ștefan Voitec și Nina Cassian. Astăzi pereții monumentului sunt scorojiși, cu igrasie și tencuiala căzută.    

 

Vizualizări: 7

Răspunde la Aceasta

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->