Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Ce monument e în poza de mai jos?

Ieri am prezenta Hala din RÂMNICU VÂLCEA

Hala din municipiul Râmnicu Vâlcea face parte din Piaţa agro-alimentară centrală a orașului fiind situată pe Strada Emil Avrămescu, la  nr. 1. Realizarea edificiului a fost începută de antreprenorul inginer Nicolae Cuţarida, la data de 28 mai 1902 şi s-a finalizat la data de 17 iulie 1904, fiind restaurată şi modernizată recent (anul 2010). Monument istoric de clasă B - Hala Centrală din Râmnicu Vâlcea este una din puţine clădiri reprezentative ale începutului de secol trecut rămase neatinse de buldozerele socialiste. Principala sa funcţie a fost acea de hală de carne şi lactate. Hala a fost construită pe vremea mandatului lui Gheorghe I. Olănescu (1864 - 1916), fost primar, deputat și senator liberal de Râmnicu Vâlcea. Realizarea construcție atunci a costat 104428 lei (la banii din acea vreme). Marchizele laterale ale halei le deținea Constantin Ionescu, zis Precupețu de fructe. Atunci și acum, hala centrală din Râmnicu-Vâlcea a fost și este o clădire emblematică pentru oraș.

 

Vizualizări: 28

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Monumentul Independenţei din Focșani este situat pe Bulevardul Dimitrie Cantemir, nr.15.

Monumentul independenței fost ridicat la iniţiativa generalilor Gheorghe Macarovici şi Ion Raşcu, precum şi a omului politic N. N. Săveanu. Monumentul a fost inaugurat în timpul Primului Război Mondial și dezvelit la data de 29 iunie 1916, în cinstea jertfei de sânge a militarilor din Regimentul 10 Dorobanţi “Putna”.

“Statuia Independenţei” este închinată eroilor vrânceni din Războiul de Independenţă şi are înscrise numele a 245 de ostaşi, în frunte cu maiorul George Şonţu, erou al luptelor de la Griviţa. Totodată, alături de acesta îi găsim, printre alţii, pe căpitanul Leon Cracalia şi sublocotenentul George Botescu, văr al maiorului Gheorghe Pastia, ctitorul “Teatrului Municipal” şi al “Ateneului Popular”.

Construcţia monumentului istoric a fost finanţată prin subscripţie publică, după cum o arată şi inscripţia de pe soclu: “Ridicat prin subscripţia Putnenilor. Preşedinte şi iniţiator este G-ral Gheorghe Macarovitsch, N. N. Săveanu, G-ral Ion Raşcu delegat cu execuţia. Atacul Griviţei la 30 08 1877“.

Monumentul Independenței din Focșani conține un grup alegoric de bronz, aşezat pe un soclu de piatră, cu un basorelief şi o plachetă din bronz. Grupul alegoric cuprinde un dorobanţ în plin atac şi o femeie în picioare, lângă soldatul de infanterie, reprezentând România, şi care ţine cu mâna stânga un steag, iar cu dreapta arătând “calea izbânzii şi a gloriei”.

Monumentul Independenţei din Focşani, ridicat în onoarea putnenilor care au slujit cauza Independenţei Romaniei sub drapelul Regimentului 10 Dorobanţi, care îşi avea garnizoana la Focşani, a fost modificat în mod barbar de regimul comunist, după cum ne-a atras atenţia focşăneanul Virgil Humăilă, după ce ziarul nostru a publicat în ediţia de sambătă-duminică o imagine cu acest grup statuar. "Initial, băţul steagului tinut în mana stangă de femeia care reprezintă Romania se termina cu Stema Regală (vezi foto). Între timp, Ţara devenind Republică, însemnul a fost tăiat cu bomfaierul, iar textele referitoare la Monarhie, "înfundate" cu ciment, pentru a nu se mai şti, ce şi cum... După revoluţie s-a făcut dreptate, dar pe jumătate: inscriptiile laterale au devenit lizibile, dar steagul a rămas ciunţit. Ştie cineva dacă "părticica" din varful steagului mai există pe undeva? (Arhivele Statului, Muzeul Vrancei, Depozitele fostei securităţi sau chiar persoane fizice...) pentru a reconstitui adevărul istoric al acestui Monument?", se arată într-un comentariu făcut pe pagina de Facebook a ziarului de către Virgl Humăilă, la fotografia reprezentand Monumentul Independenţei, aşa cum exista în ziua de azi.

Focşănenul Virgil Humăilă, în prezent pensionar, a făcut o serie de fotografii din timpul demolărilor din anii 1970, ultimele mărturii ale fostului targ al Focşanilor, un oraş care murea în acele zile. Acesta a lucrat în redacţia ziarului Milcovul, la departamentul Economic, dar şi la Consiliul Judeţean al Sindicatelor Vrancea. Reporterii noştri au făcut o verificare sumară, fără rezultat însă, aşa că fac apel la cititori dar şi la autorităţile judeţului pentru a afla dacă se mai află pe undeva varful steagului tăiat cu bomfaierul de noua oranduire venită la putere după 1944. Potrivit mărturiilor, în varful steagului se afla coroana regală, simbolul monarhiei pană la abdicarea forţată a Regelui Mihai, în 30 decembrie 1947. Monumentul Independenţei din municipiul Focşani a fost ridicat în anul 1916, pe vremea regelui Carol I, la sugestia generalului I. Rascu, care a constituit un comitet local pentru strangerea fondurilor necesare. "Nume ca G. Şonţu, Leon Cracalia s-au acoperit de glorie la Griviţa, mergând în linia întâi de atac în ziua asaltului, pe 30 august 1877. Se cuvenea ca bravii ostaşi să fie cinstiţi şi de oraşul Focşani, prin ridicarea unui monument care să amintească faptele lor de vitejie. Monumentul se compune dintr-un grup alegoric de bronz, aşezat pe un soclu de piatră, cu un basorelief şi o plachetă de bronz. Grupul alegoric cuprinde un dorobanţ în plin atac şi o femeie în picioare lângă dorobanţ, reprezentând România, ţinând în mâna stângă un steag, iar cu dreapta arătând «calea izbânzii şi a gloriei»”, se arată în descrierea făcută monumentului pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vrancea.

Pe monument stă inscripţionat: “Sacrificiul de sânge făcut de fiii Putnei pentru independenţa ţării şi care, prin puterea exemplului, va sădi în inimile generaţiilor viitoare mari şi frumoase virtuţi patriotice”.

ORA 11.14 - 1 RASPUNS

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->