Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Monumentul Independenței - FOCȘANI.

 

 

”Monumentul Independenţei” din municipiul Focșani a fost dezvelit în plin război mondial, în data de 29 iunie 1916, pe Strada Cuza Vodă, în faţa fostului Tribunal Vrancea. Construcţia monumentului a fost finanţat prin subscripţie publică, la iniţiativa şi prin grija unui comitet format din generalii Gheorghe Macarovici şi Ion Raşcu dar şi omul politic N. N. Săveanu, după cum arată şi inscripţia de pe soclu: ”Ridicat prin subscripţia Putnenilor. Preşedinte şi iniţiator este G-ral Gheorghe Macarovvitsch, N. N. Săveanu, G-ral Ion Raşcu delegat cu execuţia. Atacul Griviţei la 30 08 1877”. ”Monumentul Independenţei” este închinat eroilor vrânceni din Războiul de Independenţă şi are înscrise numele a 245 de ostaşi, în frunte cu maiorul George Şonţu, erou al luptelor de la Griviţa. Alături de acesta îi găsim, printre alţii, pe căpitanul Leon Crăcălia  şi sublocotenentul George Botescu, văr al maiorului Gheorghe Pastia, ctitorul ”Teatrului Municipal” şi ”Ateneului Popular” din Focșani. Din punct de vedere structural, monumentul este alcătuit dintr-un piedestal masiv și un grup statuar în „ronde-bosse” care prezintă două personaje (un dorobanţ în poziţie de atac și o femeie cu steag – Patria), având per total o înalţime de circa 6,5 metri.  Pe faţada soclului există un basorelief lucrat în bronz, care redă asaltul asupra Griviţei din 30 august 1877. Pe monument stă inscripţionat: “Sacrificiul de sânge făcut de fiii Putnei pentru independenţa ţării şi care, prin puterea exemplului, va sădi în inimile generaţiilor viitoare mari şi frumoase virtuţi patriotice”. Monumentul este opera sculptorului Oscar Spathe.

Vizualizări: 31

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Biserica “Sf. Fecioară”/"Sfântul Nicolae" Bacău

Biserica Sfânta Fecioară a fost construită în secolul al XV-lea de un grup de călugări franciscani veniţi de la Şumuleu Ciuc, sub patronatul Margaretei Muşat (Losonczi Margit), prima soţie a domnitorului Alexandru cel Bun (domn al Moldovei între 29 iunie 1400 – 1 ianuarie 1432). Margareta Muşat a fost fiica palatinului Ladislau (Ştefan) Losonczi, voievod al Transilvaniei între anii 1376-1391.

Episcopul Bernardino Quirini, care îşi avea reşedinţa la Bacău şi care a fost numit în 1590 de către papa Sixt al V-lea ca episcop catolic pentru catolicii din Moldova şi Ţara Românească, a trimis la Roma o relaţie din care reiese că în vremea aceea erau 216 familii de catolici cu 1692 de suflete, şi două biserici, una închinată Sfintei Fecioare Maria şi construită din piatră, şi alta din lemn, închinată Sfântului Nicolae.

În perioada în care Bernardino Quirini a fost episcop (1590-1604), Biserica Sf. Fecioară a devenit catedrală episcopală. În Biserica Sf. Fecioară au fost înmormântaţi 4 episcopi: Bernardino Quirini (decedat la 17 septembrie 1604), Ieronim Arsengo (decedat în luna aprilie 1610), Valerian Lubienecki (decedat la sfârşitul anului 1617) şi Marcu Bandulovic-Bandini (decedat la 27 ianuarie1650).

În anul 1676, în timpul unor inundații devastatoare, Biserica Sf. Fecioară a fost înghițită de apele Bistriței În anul 1839, sub conducerea noului episcop Petru Rafael Arduini, a început construcţia unei biserici noi, care dăinuie şi astăzi, cu hramul Sf. Nicolae. Biserica Sf. Nicolae a fost dată în folosinţă cultului la 6 decembrie 1846 şi sfinţită de episcopul Paul Sardi. De o parte şi de alta a intrării în biserică sunt amplasate două statui reprezentându-i pe Sf. Francisc de Assisi şi pe Sf. Iosif cu pruncul Iisus în braţe.

Cult: Catolic
Hram: Sf. Fecioară (fosta biserică) / Sf. Nicolae (biserica actuală)
Adresa: Strada Ana Ipătescu, nr. 2A, Bacău

ora 11.57 - 1 raspuns

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->