Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Capela Ion Ghica din Ghergani - DÂMBOVIȚA/

La 38 km de Bucureşti, pe şoseaua Bucureşti – Târgovişte,  se află sau, mai bine zis, se afla curtea boierească din localitatea Ghergani, județul Dâmbovița, aşezată în mijlocuI unui parc de peste 10 ha, poate o rămăşiță a fostului codru al Vlăsiei. Din acest codru s-a păstrat în faţa conacului celebrul stejar din Ghergani, vechi de cca 600 de ani, prăbușit în anul 1957 în urma unei furtuni. Curtea din Ghergani era faimoasă către sfârşitul secolului al XIX-iea, căci aici îşi avea reşedinţa Ion Ghica, marele nostru memorialist, om politic, economist, prinţ de Samos, diplomat și - aspect mai puţin luat în seamă - inginer. Un alt obiectiv din cadrul curții boierești de la Ghergani care a rezistat timpurilor este Capela. Capela cu structură trilobată, ce se păstrează încă, se ridică deasupra unei cripte de plan dreptunghiular. Folosind denivelarea terenului (creată, poate, artificial), faţada de vest prezintă două nivele, remarcându-se prin eleganţa lipsită și prin originalitatea rezolvării accesului la nivelul capelei. Deasupra uşii de intrare în capelă, se poate citi următoarea pisanie: “Acest sânt templu s-a ridicat de Ion Ghica şi soţia sa Alexandra în anul Domnului 1869”. Sub această inscripţie se află stema Ghiculeştilor, iar în partea de jos a pisaniei apare următorul verset: “Veniți la mine toţi cei osteniţi și însărcinaţi şi eu voiu odihni pre voi. De la Matei CXI V 28”. Anul construcției capelei - 1869 (conform pisaniei) - este anul ridicării la roșu  a capelei și montarea pisaniei. Decoraţia faţadelor, mobilierul capelei, pictura (datorată după tradiţie pictorului Pompilian) și, în special, execuţia preţioaselor şi bogat decoratelor sarcofage ale lui Ion şi Alexandrina Ghica au reclamat pentru desăvîrşirea lor încă 27 de ani. Finalizarea tuturor lucrărilor la capelă a avut loc în anul 1896.  Curtea din Ghergani a fost reşedinţa principală a Alexandrinei Ghica şi aici - a petrecut Ion Ghica ultimii ani ai vieții după revenirea de la Londra (1891). După moartea Alexandrinei ansamblul a trecut în stăpânirea celui de-al treilea fiu – Nicolae. După moartea lui Nicolae ansamblul a revenit unui nepot de soră – Dan Bosie (născut în anul 1924). Ele este ultimul moștenitor al Ghiculeștilor. După stabilirea regimului comunist în România şi odată cu expropr ierea definitivă a moşiilor în anul 1949, capela, conacul și parcul au trecut în proprietatea GAS Bălteni, în conac amenajându-se ulterior un spital de copii . De atunci şi până în prezent, spitalul a avut în administraţie capela şi parcul. Folosirea conacelor și a castelelor de către instituţii dependente de Ministerul Sănătăţii a reprezentat în timpul comunismului o soluție de compromis, preferabilă preluării de către CAP și GAS , întrucât, spre deosebire de distrugerea sistematică a cadrului vegetal şi de dărâmarea până la temelii a construcţiilor, practicate aproape fără excepţie de unităţile agricole, spitalele şi preventoriile au păstrat în linii mari plantațiile şi clădirile folosibile, chiar fărăă eforturi de întreţinere demne de menționat. Ansamblul de la Ghergani ilustrează concludent acest aspect, capela - folosită temporar ca morgă - nefiind dărâmată ci doar golită de tot ce putea fi înstrăinat. Din vechile obiecte ale capelei astăzi mai există iconostasul și sarcofagele. Sarcofagul lui Ion Ghica, aşezat în dreapta, pare neatins, cu excepţia unei încercări de perforare. În partea stângă a criptei se află sarcofagul identic al soţiei lui Ion Ghica – Alexandrina Ghica. În anticamera criptei, în nişa din partea stângă, este înmormîntată Elisa Ghica, cel de-al patru-lea copil al soţilor Ghica. Nu lipsite de interes sunt inscripțiile săpate în piatră, cu texte religioase, care se păstrează în interiorul criptei, întrucât selecţia lor aparţine fără îndoială ctitorilor, Ion şi Alexandrina Ghica:

  • “Aceasta este odihna mea în veacul veacului. Aicea voiu locui că l-am ales pre El”
  • “Întoarce-te suflete al meu la odihna ta că Domnul bine a făcut ție, căci a scos sufletul din moarte, ochii mei din lacrimi şi picioarele mele din alunecare”
  • “Doamne! Fie ochii deschişi spre casa aceasta, ziua și noaptea şi ascultă rugăciunea robilor tăi cei care se vor ruga în locul acesta şi ascultându-i eartă-i pre ei”
  • “Celor din mormânturi viaţă dăruindu-le”

În jurul capelei, se află o serie de morminte aparținând membrilor familiei lărgite – Ghica.

Vizualizări: 22

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Biserica reformată (calvină) Simeria, Hunedoara (construită pe la 1896).

Biserica avea inițial un turn înalt care se termina într-un vârf. Acest lucru a fost răsturnat de o mare furtună și, cu contribuția entuziastă a credincioșilor, a fost construit turnul mai plat și inferior, daunele reparate, iar testamentul lui Béláné Fáy a lăsat parohiei 1.000 de coroane în 1906.

Biserica Reformată - Simeria

Piski: református templom.1916

Piski, Simeria; Evangélikus Református templom, kiadja az Adler | Darabanth Kft.

File:Piskitelep reformatus templom.jpg - Wikimedia Commons

Biserica reformată în vârstă de 125 de ani din Piskin

ora 11.44 - 1 raspuns

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->