Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Școala normală "Costache Negri" - GALAȚI

Școala normală “Costache Negri” din municipiul Galați, denumire inițială - Şcoala Normală de Învăţători, denumire actuală Colegiul național pedagogic “Costache Negri”, este o prestigioasă instituție de învățământ liceal-pedagogic cu statut de monument, ce este situată pe Strada Brăilei, la nr. 34. Inițial școala a fost înfiinţată în iunie 1877 la Ismail (astăzi oraş-port situat pe malul stâng al Braţului Chilia, în sud-vestul Ucrainei) prin strădaniile lui V.A. Urechia, istoric, scriitor şi om politic  român. După reocuparea sudului Basarabiei de către ruşi, primul director al şcolii, prof. Grigore Petrovanu, primeşte dispoziţii, în august 1878, din partea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, să mute şcoala la Galaţi, în ciuda uşoarei împotriviri a acestuia, care sugerase ministerului ca şcoala să fie mutată la Tulcea. Două luni mai târziu, în octombrie, şcoala era deja instalată în fostele case ale marelui patriot Costache Negri pe str. Mihai Bravu, nr. 48, spaţiul respectiv fiind totuşi impropriu, necorespunzător desfăşurării activităţii şcolare. La începerea cursurilor, în noiembrie 1878, şcoala avea doar şase profesori, numărul lor ajungând la zece, dar peste zece ani! Foarte curând, pe lângă această şcoală, s-a înfiinţat, pentru practica elevilor, şi aşa-zisa ”Şcoală de Aplicaţie”. În august 1891, directorul şcolii din acea perioadă, prof. Dionisie Mardan, propune ministerului să i se acorde şcolii denumirea de ”Gheorghe Asachi”, propunere respinsă, ministerul considerând că mai potrivit ar fi să poarte numele lui C. Negri. Ministrul Instrucţiunii, Spiru Haret la curent cu situaţia dezastruoasă a Şcolii Normale, obţine în 1898 un credit de un  milion de lei pentru construirea unui local propriu, solicitând Primăriei Galaţi, în conformitate cu Legea de expropriere pentru interes public, cedarea unui teren de 10 ha, în perimetrul oraşului sau în afara lui. Anul şcolar 1901-1902 debutează în noul local de pe str. Brăilei, nr. 134, sub aceeaşi denumire, construcţie frumoasă, impunătoare, realizată de meşteri italieni (antrepriza ”Bertolero & Moreschi”), unde funcţionează şi astăzi. Clădirea şcolii şi curtea acesteia erau împrejmuite cu un gard, iar la intrare străjuia o poartă monumentală, în stil maramureşean, sculptată de elevi în iarna 1923/1924, având pe frontispiciu inscripţia ”Lumină pentru popor”.  La scurtă vreme după numirea guvernului conservator (prim-ministru Gh. G. Cantacuzino), ianuarie 1905, Şcoala Normală este desfiinţată prin ordinul ministrului Instrucţiunii, G. Vlădescu (în ciuda protestelor corpului profesoral), alături de alte instituţii similare din Galaţi şi din ţară. Şcoala Normală ”C. Negri” s-a redeschis în octombrie 1907, în prezenţa aceluiaşi om minunat, Spiru Haret, redevenit ministru, directorul şcolii de atunci, prof. Nicolae Longinescu, în cuvântarea ţinută, a menţionat, printre altele, că ”reînceperea cursurilor la această instituţie, cu sprijinul nemijlocit al pedagogului Haret, semnifică o nouă victorie în lupta ce se dă pentru luminarea păturii de jos”. La începerea primului război mondial, cursurile se întrerup, dar se reiau în anul 1917 în localul institutului ”Philippide” de pe str. Mavramol, nr. 21 (actuala str. N. Bălcescu), la un loc cu Şcoala Normală de fete. În anul 1916 localul şcolii devine spital, iar trupele ruseşti în retragere s-au adăpostit aici, unde în anul 1918 din neglijenţă au dat foc aripii stângi, stins de cercetaşii gălăţeni care efectuau paza localului. La 10 noiembrie 1940, în urma cutremurului imobilul şcolii a fost grav avariat, necesitând ample reaparaţii pe parcursul anilor 1941-1942. La 1 aprilie 1944, şcoala se închide şi se evacuează avutul şi personalul, iar imobilul şcolii va fi ocupat de către Armata a 3-a română. La 16 aprilie 1944 are loc bombardarea fermei şi deteriorarea clădirii şcolii, iar un an mai târziu localul şcolii era ocupat de către armata germană în retragere, localul fiind din nou bombardat şi incendiat. În primii ani ai instaurării regimului comunist, şcoala funcţiona deja în vechiul sediu de pe str. Brăilei sub denumirea de ”Şcoala Medie C. Negri”, mai târziu figurând ca Liceul Pedagogic ”C. Negri” (cu bustul acestuia pe frontispiciul clădirii), iar în prezent Colegiul Naţional ”C. Negri” – cu două plăci comemorative amplasate la intrarea principală şi bustul unuia din directorii şcolii, prof. Nicolae Longinescu (din partea foştilor elevi). După războaie și cutremure școala avea nevoie de fonduri pentru renovare. În anul 1946 se alocă suma de 3.955.285 lei de către Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru începerea reparaţiilor, iar doi ani mai târziu se schimbă denumirea şcolii în Şcoală Pedagogică. În anul 1954 are loc mixarea şcolii şi înfiinţarea secţiei de educatoare, iar în anul 1957 se înfiinţează învăţământul postliceal pentru secţiile de învăţători şi educatoare, cursuri de zi. Se revine la vechea denumire de „Costache Negri“ în anul 1959 şi se înfiinţează în anul 1961 învăţământul postliceal, cursuri fără frecvenţă. În anul 1963 se schimbă denumirea în Şcoala medie numărul 7, cu secţie de învăţători şi educatoare, iar patru ani mai târziu se va numi Liceul Pedagogic „Costache Negri“. În urma cutremurelor din anii 1977 şi 1986 localul şcolii a fost grav avariat, iar începând cu anul 1980 se şcolarizează elevii din judeţele Brăila şi Vrancea, şcoala devenind Centru de Perfecţionare Metodică pentru judeţele Galaţi, Brăila şi Vrancea.

 

Vizualizări: 52

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Izvoarele de apă minerală Borsec, Harghita

(în poză - Izvorul Boldizsár/Madonna/Horia (Izvorul 3)

Izvoarele de apă minerală Borsec - Harghita

În Borsec există peste 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală, având compoziție chimică apropiată, stabilă în timp și debite variabile.

"Șapte Izvoare", izvor aflat la circa 1500 m de centrul stațiunii. Denumirea vine de la numărul izvoarelor care alimentează stațiunea cu apă potabilă. Distanță până la acest obiectiv se parcurge în circa o jumătate de ora. Drumul nu este marcat, fiind larg, clar orientat, înscriindu-se într-o poiana deschisă mărginită în partea de vest de o pădure.

Izvorul Străvechi (Mofeta), unul dintre cele mai vechi izvoare de cură din stațiune, situat pe drumul spre Peștera de Gheață.

Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanță de cca 1800 m de centrul stațiunii, este izvorul cu cea mai radioactivă apă minerală din stațiune.

Izvoarele cele mai importante ale staţiunii sunt Izvoarele 1 şi 2. Ambele apar pe fisuri, din călcare dolomitice şi sunt captate în clopote de cupru şi aduse la distribuitoare pe conducte de ascensiune. Apă lor carbogazoasă – bicarbonatată este întrebuinţată la îmbuteliere.

Principalele izvoare folosite în cure cu ape minerale sunt:

Izvorul Boldizsár (Izvorul 3) - debit de 6.600 l/zi; apă carbogazoasă, bicarbonata, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Sodiu; indicații: gastrită hiperacida, constipații ușoare, piatră la rinichi și ficat, albuminuri, neferite cornice.

Izvorul László (izvorul 5) - debit de 5.100 l/zi; apă carbogazoasă, carbonata, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Sodiu;indicații: gastrită hipoacida, colițe cronice, litoza cronică urică și oxala,obezitate, artrism (boală hipertensiva).

Izvorul Lázár (izvorul 6) - apă bicarbonata calcică, magneziană, sodică, carbogazoasă, hipotona, ușor sulfuroasă; indicații: ameliorează gastritele hiperacide.

Izvorul Kossuth (izvorul 10) - debitul este în scădere; indicații: gastrită hipoacida, boală ulceroasă, hipocalcemii

Izvorul Petőfi (izvorul 11) - debit de 900 l/zi; apă carbogazoasă, bicarbonata, mixtă; conține: Calciu, Magneziu, Litiu, Sodiu; indicații: gastrită hiperacida; hipocalcemie, insuficientă paratiroidiana.

Principalele izvoare din Borsec sunt

  • Izvorul Principal nr. 1

  • Izvorul 2/ Republica/ Erzsébet

  • Izvorul Boldizsár/Madonna/Horia (Izvorul 3) – debit de 6.600 l/zi; apă carbogazoasă, bicarbonată, mixtă; conţine: Calciu, Magneziu, Sodiu; indicaţii: gastrită hiperacidă, constipaţii uşoare, piatră la rinichi şi ficat, albuminuri, neferite cornic

  • Izvorul nr. 4
  • Izvorul László/Cloşca (Izvorul 5) – debit de 5.100 l/zi; apă carbogazoasă, carbonată, mixtă; conţine: Calciu, Magneziu, Sodiu;indicaţii: gastrită hipoacidă, colite cronice, litoză cronică urică şi oxală, obezitate, artrism (boală hipertensivă).

  • Izvorul Kossuth (Izvorul 10) – debitul este în scădere; indicaţii: gastrită hipoacidă, boala ulceroasă, hipocalcemii.

  • Izvorul Petőfi (Izvorul 11) – debit de 900 l/zi; apă carbogazoasă, bicarbonată, mixtă; conţine: Calciu, Magneziu, Litiu, Sodiu; indicaţii: gastrită hiperacidă; hipocalcemie, insuficienţă paratiroidiană

  • Izvorul străvechi/ Osforrás/ Dögleszti
  • Izvorul Caprelor
  • Erdei/József főherceg/Károly/Bălcescu – nu este captat.
  • Izvorul Lázár/ Crişan (izvorul 6) – apă bicarbonată calcică, magneziană, sodică, carbogazoasă, hipotonă, uşor sulfuroasă; indicaţii: ameliorează gastritele hiperacide

  • Izvorul Pierre Curie – aflat la o distanţă de cca 1800 m de centrul staţiunii, este izvorul cu cea mai radioactivă apă minerală din staţiune.

Excelent răspuns, dl. Ioan! 

Izvoarele de apă minerală Borsec, Harghita

ora 11.05 - 3 raspunsuri

Minunate locuri! Foarte utile! Exploatarea lor este însă greoaie! Accesul este în aparenţă liber!....Cineva conduce numai pentru câştig, nu pentru sănătatea oamenilor!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->