Nu –ţi face vină că fiind prea june

Iubiri ai cheltuit fără măsură,

Zâmbind tăcut la clevetiri şi ură

Erai un rege exilat în lume.

 

Nu-ţi face imputări de conştiinţă,

Istorii ce ai scris rămân secrete.

Femeile au vrut să se repete

Povestea unui Casanova, umilinţă

 

Să ai doar dacă din minciună

Un suflet şi-a dat foc, a lui cenuşă

În nopţile ce nu mai au nici lună

 

Îţi trece fantomatic pe sub uşă.

Şi vei simţi, te strânge iar în braţe

Aceea ce te-a vrut până la moarte.

 

Vizualizări: 148

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Citit cu drag acest poem . Felicitări!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->