Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Cine a auzit de Constantin Mandicevschi, autorul versurilor celebrei melodii populare „Cântă cucu-n Bucovina”?

sursa: cersipamantromanesc

Sunt probabil puţini cei care au auzit de Constantin Mandicevschi, vlăstarul unei familii preoţeşti cu bogate ramificaţii, autorul versurilor melodiei „Cântec despre Bucovina” (Cântă cucu, bată-l vina).

S-a născut la 24 mai 1859 în satul Băhrineşti (astăzi raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi), şi a murit la 14 decembrie 1933, în oraşul Cernăuţi.

Este fiul parohului bisericii din satul Băhrineşti, Vasile Mandicevschi şi al soţiei sale Veronica Popovici, fiica profesorului  Institutului Teologic, Constantin Popovici.

Mama sa era sora marelui savant cu renume european, Eusebiu Popovici, profesor universitar de istorie bisericească şi a arhimandritului Clementei, Constantin Popovici, de asemenea profesor universitar.

A fost profesor de istorie şi director de liceul din Suceava, inspector şcolar, directorul Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi, autorul versurilor renumitului cântec popular  „Cântă cucu-n Bucovina”, un imn al românilor bucovineni.

Constantin Mandicevschi a absolvit şcoala veche moldovenească din Cernăuţi în anul 1869, şi a urmat cursrile de la Obergymnasiumul din Cernăuţi, susţinând în vara anului 1877 bacalaureatul.

A frecventat apoi Universităţile din Cernăuţi şi Viena, susţinând în 1884 examenul de capacitate la istorie, geografie, limba şi literatura germană.

Constantin va desfăşura o rodnică activitate  pedagogică între anii 1884 – 1893, ca profesor  la Gimnaziul Superior Ortodox din Suceava, unde a predat cursul de istorie şi limba germană. În această perioadă a făcut cunoştinţă cu poetul Mihai Eminescu, care în anul 1885 s-a aflat de Crăciun la Suceava.

În anii 1918-1922, când a fost inspector şcolar, apoi director general al şcolilor din Bucovina. Aceasta a fost o perioadă foarte grea de după război.

La 15 octombrie 1922 Constantin Mandicevschi e numit director al Bibliotecii universitare din Cernăuţi.

A fost prieten cu marele istoric şi patriot unionist bucovinean Ion I. Nistor.

Nu sunt mulţi aceia dintre noi care au cunoştinţă de faptul că marele cărturar român din Bucovina, Constantin Mandicevschi, este autorul versurilor celebrului cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, scrise în anul 1904 pe melodia unui cântec bucovinean adaptat  la solicitarea lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga, care luptau pentru  renaşterea demnităţii unei Românii, care la acea vreme era ciuntită din toate părţile.

Cântecul a fost interpretat ani în şir de rapsodul popular vasile Mucea, care l-a descoperit în satul Corceşti, raionul Storojineţ, în nordul Bucovionei, în 1943, dar a fost înregistrat prima dată de Grigore Leşe de-abia în anul 1996.

Este mai mult decât o doină, este o pagină a destinului românesc care evocă un episod din istoria poporului nostru, la începutul secolului al XX-lea.

Stihurile originale ale lui C. Mandicevschi au fost transpuse pe melodia  unui cântec de jale bucovinean, acest cărturar român patriot fiind unul dintre organizatorii festivităţilor de comemorare a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare la Putna din 1904.

Cântecul a prins şi a fost preluat de românii din  satele din zonă ca un cântec popular. După a doua pierdere a Bucovinei, fiecare rapsod popular care l-a cântat a adăugat versuri, l-a modificat.

Originea sa era deja pierdută, la dată când l-a cules Vasile Mucea, un muzicant din popor care l-a interpretat cu strălucire.

Ca un fapt divers, Mandicevschi, autorul versurilor a murit în 1933, anul în care se năştea Mucea, ca şi cum doina asta se încăpăţâna să se agaţe şi de un suflet de muritor pentru a supravieţui.

Acum, după ce rapsodul popular a redat-o românilor, acest cântec – doină trăieşte în sufletele tuturor.

 

Nu este mult de când Mucea  s-a dus la cei drepţi, dar noi vom asculta mereu cu emoţie simplitatea şi curăţenia ce a pus în melodiile sale.

 

Cântă cucu bată-l vina

De răsună Bucovina

Cânta cucu bată-l vina

De răsună Bucovina

Cântă cucu-ntr-un brăduţ

De răsună-n Cernăuţi

Bucovină, plai cu flori

Unde-ţi sunt ai tăi feciori?

Bucovină, plai cu flori

Unde-ţi sunt ai tăi feciori?

Au foşti duşi în altă ţară

Dar se-ntorc la primăvară

Au fost duşi în altă ţară

Dar se-ntorc la primăvară

Au fost  duşi în altă ţară

Dar se-ntorc la primăvară

 

 

Înapoi când or veni

Tot pe tine te-or iubi

Munţilor cu creasta rară

Nu lăsaţi straja să piară

Munţilor cu creasta rară

Nu lăsaţi straja să piară

Dacă piere straja noastră

A pierit şi ţara noastră

Dacă piere straja noastră

 

Versiunea lui Vasile Mucea, e mai vie ca cea a lui Leşe, care are evident mai mult succes şi sună în interpretarea acestuia ca jurământul unei cete de bărbaţi, adunaţi într-un codru, la lumina unui foc de tabără.

Ambele versiuni ne arată că spiritul românismului nu a pierit! Este un cântec -manifest, un strigăt de luptă al tuturor sufletelor de români.

Vizualizări: 268

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Emoționant text, emoționantă melodie!

Mulțumim, l-am reascultat cu mare plăcere!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->