Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – STRADA LIPSCANI DIN MUNICIPIUL CRAIOVA

S-a încetățenit îndeobște ideea că drumul ce străbătea odinioară Craiova de la nord la sud, între bariera Amărăzii și cea a Calafatului, ar fi reprezentat pentru craioveni principala uliță a orașului, cunoscută și sub numele de Ulița Mare. Ulița cea Mare a Craiovei, era de fapt „un mare bazar”, în care se găseau mai ales articole de fier și mercerie provenite din Germania, aglomerată în zilele de târg de mulțimea de care și de olace, care se îngrămădeau pe singurul drum podit din oraș. Devenită din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Strada Lipscani (la fel cum se întâmplase și în București), fosta Uliță Mare a Craiovei își păstrase întâietatea asupra celorlalte străzi și prin 1887 când, pentru pavarea acesteia, se folosea, pentru prima dată în Craiova, piatra cubică (gresie din județul Prahova), înlocuindu-se piatra de râu, ce urma să fie întrebuințată la pavarea altor drumuri, mai mărginașe. Numele de Lipscani fusese dat străzii pe porțiunea dintre Răscruciul Mare și Răscruciul de Pește, dincolo de acest răscruci numindu-se Lipscanii Noi, iar ulterior Al. Lahovari.

Deci Strada Lipscani a fost și încă este un segment de stradă, situată în centrul istoric al Craiovei și orientată pe direcția est- vest. Cele mai vechi informații, pe care le cunoaștem, despre existența unui comerț pe această uliță sunt de prin 1735. În acest an, negustorul Iane Lazăr cumpăra niște prăvălii pe care, mai târziu, le va schimba cu partea dintr-o prăvălie ce aparținea mănăstirii Bistrița și care, în 1776, aflăm că se învecinau cu prăvăliile lui Ion Coșoveanu și ale lui Preda bărbierul Coșoveanu, ce se găseau „în Ulița cea Mare”.  Și mănăstirea Sadova avea un loc pe Podul cel Mare, în 1812, la Răscruciul de Pește, pe care se aflau prăvalii, „din locul schitului Pietrari, adecă despre apus pe Podul cel Mare spre răsărit […] păna în pravălia ce șade Vâlcea abagiu”. În zonă se afla, în 1819, si prăvălia Episcopiei Râmnicului, „în Ulița Târgului celui Mare, la Răscruciu de Pește”. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea Strada Lipscani este eclipsată de dezvoltarea impetuoasă a alte străzi craiovene, și anume Unirii. Dacă pe strada Lipscani se aflau cele mai multe dintre magazinele fierarilor și marchitanilor, pe Unirii se vor așeza majoritatea farmaciilor, librăriilor, magazinelor de modă sau a celor de bijuterii. Strălucirea de odinioară a străzii Unirii va duce însă la sfârșitul zonei comerciale, fiind demolată în anii comunismului, pentru a face loc unui nou centru, construit după idealurile noii puteri, pe când un segment al Străzii poate admirat în Craiova. Cu excepția unor porțiuni, Ulița Mare a Craiovei, zisă și Lipscani, se mai păstrează și astăzi. Deși fațadele nu mai au același aspect ca acum un secol, faptul că această stradă a supraviețuit rămâne o șansă pentru craiovenii de astăzi.

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.ro/2014/09/arville-belgia.html

 

 

 

Vizualizări: 6

Răspunsuri la Aceste Discuţii

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->