Zile de naştere

Emilia Popescu Rusu's Blog (96)

Bucovineni sub zodia cuvântului

          Ca pe  un omagiu adus fiilor acestui plai legendar Bucovina, recent a văzut lumina tiparului volumul "Bucovineni sub zodia cuvântului" al scriitoarei prof. Paraschiva Abutnăriţei. Fiică a plaiurilor bucovinene a ales să lase o amprentă, numele a patruzeci de  scriitori bucovineni, care de-a lungul timpului şi-au adus contribuţii valoroase la lărgirea spaţiului literar românesc. 

          Autoarea Paraschiva Abutnăriţei, implicată adânc în viaţa cultural-literară a Bucovinei…

Continuare

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Noiembrie 30, 2015 la 7:00pm — 4 Comentarii

Străini de frunzele noastre

Aveam...

noi frunza noastră,

tu verde,

eu albastră.

De primăvară uşor dezmierdate

în zbor rotund de păsări,

în străluciri de rouă

tăinuiau iubirea.

Aveam... noi frunza noastră

în tonuri gri de toamnă,

alungate de plânsetul ploii,

vânturi reci-

frunzele noastre

strivite pe pustiite poteci.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Octombrie 31, 2015 la 1:52pm — Nu sunt comentarii

Aşteptări

Frunzele au uitat...  să mai cadă

îndrăgostite de soarele tomnatic

la porţile orizontului...

în palida mirare

aşteaptă mirifica ninsoare.

Aştepţi şi tu

tăcut cu chip de piatră,

să ningă liniştit, să ningă viscolit,

să ningă, odată!

Zăpezile ce stau topite sub sărut,

noi nici măcar  nu le-am văzut...

sau poate le-am uitat 

prin timpuri de-demult.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Octombrie 17, 2015 la 7:42pm — 6 Comentarii

Mulţumire

Cu emoţie încă vie aduc gânduri bune tuturor celor care au trudit şi mi-au pus în rama sufletului "Frescă pe zăpadă"...

Am primit cu multă bucurie volumul oferit premiu din partea reţelei literare "Cronopedia". 

 Mulţumiri: doamnei Lenuş,  domnului Muntean şi doamnei Boroianu!

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Octombrie 16, 2015 la 8:00pm — 6 Comentarii

Octombrie

E soare... şi-i toamnă,

arămiul pădurii - obsedantă armură

în urmă culorile dureroase mor

până când doi vulturi albaştri-

noi...

prefac privirile noastre în ploi.

Prin ploi mai putea-vom să ne arătăm

unul altuia verdele crud

care ne pulsa prin întreaga trăire?

Decât să împărţim pe din două pustiul

care ni se aşterne în cale,

mai bine s-ar dezbrăca de noi muzica şi culoarea

şi-n vânt s-ar…

Continuare

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Octombrie 2, 2015 la 7:32pm — 8 Comentarii

Lecţia de matematică

Vino să demonstrăm

ceea ce nu poate fi demonstrat.

De exemplu:

ipoteza celor doi arbori

drepţi, cu coroana falnică, rotundă,

legănaţi doar de rouă...

Demonstraţia are la bază

"Algoritmul lui Euclid"

rezultă că 

nu ne vom întâlni

decât în poezie.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Septembrie 19, 2015 la 7:53pm — Nu sunt comentarii

Atunci... şi acum

 Dacă vei simţi între stele linştea

 sunt eu... gândurile mele.

Dacă lacrimile mele ard

atunci sunt stele

şi tu simţi aidoma

eu sunt fericită 

şi dorul de tine cântă.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Septembrie 19, 2015 la 7:46pm — Nu sunt comentarii

Pururea cuvânt

Murmur de cuvânt

trist, şoptit, rar

în tine porţi speranţa,

nu va fi în zadar...

Alungi nevrednicia

când glăsui-vor stele

şi va doini izvorul...

un murmur de cuvinte

asculţi

cutremurat.

O lacrimă îţi cade,

pe alb, un mac arzând.

Tu - pururea cuvânt.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la August 29, 2015 la 8:30pm — 6 Comentarii

Flacără pe ape

Am trăit prea mult...

când primăvara stăpânea Pământul

şi-am dorit, să simt zăpada sub sărutările tale.

Am murit cu frunzele în toamnă

şi inima, 

fără lumină şi culoare înalţă

prin flacăra căzută în ape,

taine, primăveri,

aceeaşi dorinţă.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la August 23, 2015 la 10:30am — 7 Comentarii

Printre fiicele bătrânului an - Poeme într-un vers

 August

Discul soarelui flămând la amiază treieră valul.

Septembrie

Glasuri cristaline sparg bruma dimineţilor.

Octombrie

Gătită de bal cu ciorchine în plete şi frunzişul în fald.

Noiembrie

Jurăminte uitate în parcuri pustii.

Decembrie

Broderie cu fir de argint acoperă zarea.

Ianuarie

Crenguţe de brad şi mireasmă de ger…

Continuare

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la August 17, 2015 la 4:47pm — 4 Comentarii

Inimă nestăvilită

       Atâta linişte era în primăvara aceea şi toate curgeau pe făgaşul lor firesc. Soarele zvânta pete aburinde pe reavănul pământ, pământ sătul de ploi... acolo în oraşul vechi nu ninge niciodată. O mireasmă de miere şi pomi înfloriţi mult prea timpuriu ori... poate era timpul lor, dar eu credeam că primăvara se prea grăbeşte... umplea dimineaţa cu gust primăvăratic. În mine era o iarnă ca pe vremea copilăriei, iar acea mireasmă dulce şi cu amintirea

zăpezilor de acasă mă învăluiau…

Continuare

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la August 10, 2015 la 5:00pm — 18 Comentarii

Blestem

Te blestem!

cu toată dragostea mea,

să nu-ţi găseşti o clipă, liniştea.

Şi-n fiecare loc pe unde-ai fost cu mine...

tu să tresari,

să-ţi fie dor de mine!

De dragoste!

De ură!

Blestemul se împarte...

Să te gândeşti la mine!

Mereu...

Voi fi departe.

Şi lacrima-mi rebelă

ce cade pentru tine,

să se prefacă-n cântec 

de suflet să-ţi anine.

Să să prefacă-n doruri

şi umbre, şi…

Continuare

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la August 8, 2015 la 3:07pm — 3 Comentarii

Acasă

Mă întorc

acolo unde soarele rotund de chihlimbar

răsare şi apune de după deal.

Unde izvorul plânge - şi lacrima se stinge...

acolo cucul cântă şi inima-ţi încântă.

Mă întorc în ţara doinelor, în cântatul zorilor,

râsul dimineţilor şi glasul pădurilor,

În ţara mioarelor, în jucatul horelor

şi oftatul mamelor...

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la August 8, 2015 la 3:00pm — 7 Comentarii

Stare

Aminte să-ţi aduci... de

verdele frunzelor

din ziua aceea

pecetluită...

în mireasmă primăvăratică,

neastâmpăr de vânt sărutându-ne trupurile

în mirajul clipelor... nepieritoare.

cu privirile rotiri de păsări

şi-o pace binecuvântată.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la August 5, 2015 la 5:00pm — 5 Comentarii

Ropot surd

Galop în invizibil

dureros,

ropot îmi bate în piept,

tristeţi mă-ncearcă

şi aştept...

caii să obosească-n

ropotul surd,

să se poată adăpa 

cu apa fântânii

din inima mea.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Iulie 26, 2015 la 5:19pm — 8 Comentarii

Paradis pierdut

Ai muşcat din fructul oprit -

iubiri netrăite, iubiri mult visate

lăsând deznădejdii povara,

înaripat cu speranţe

te întorceai în paradis,

cântând copacul

din care culesesei fructul oprit.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Iulie 26, 2015 la 5:15pm — 4 Comentarii

Grăbiţi

Aşa ne-am cunoscut

şi nu altfel;

eu, violină,

tu, penel,

ne prefăceam... era frumos!

Străini, fără înfăţişare.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Iulie 25, 2015 la 6:44pm — 4 Comentarii

Îndemn

Nu-mi judeca lacrima

greşind, când te iubeşte!

Nu-mi judeca vorbele 

încă nerostite.

Judecă-mi doar absenţa!

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Iulie 25, 2015 la 6:41pm — 5 Comentarii

Psalm

Umbra stelelor tale

încă mai cuvântă,

oglindită-n roua despletitelor ierbi,

ciocârlii dau bineţe

aidoma celor ce-ntrupează răstimpuri,

când privirea-ţi destramă

peste zări.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Iulie 13, 2015 la 8:00pm — 7 Comentarii

Când eşti departe...

Atunci când eşti departe...

un dor pribeag te-ncearcă,

un gând ce te frământă...

privire - îndurerată

arunci înspre zenit.

Atunci... te simţi un munte

ori ca o veche stâncă

sau pasăre ce zboară 

în roşu asfinţit.

Atunci când eşti departe, 

ai vise şi speranţe,

de parcă a fost ieri,

cu un regret în simţuri

porneşti

spre nicăieri.

Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Iulie 13, 2015 la 7:57pm — 10 Comentarii

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->