Varză, gogonele, gogonele, varză,
murim pe capete aici
din viul nopţii până-n noapte-n galerii
făr--a avea măcar o zi de sărbătoare,
pe brânci târându-ne, pe coate,
cu noi e numai Dumnezeu
şi o voinţă mai presus de noi,
ce ne dă tăria de a face ochi
cu fiecare nouă dimineaţă
în zeghe, lanţuri, cătuşe…

Varză, gogonele, gogonele, varză,
murim pe capete aici
din viul nopţii până-n noapte-n galerii
fără a avea măcar o zi de sărbătoare,
pe brânci târându-ne, pe coate,
cu noi e numai Dumnezeu
şi o voinţă mai presus de noi,
ce ne dă tăria de a face ochi
cu fiecare nouă dimineaţă
în zeghe, lanţuri, cătuşe…

Praful de cretă...

Se găsise, în sfârşit, un ţap ispăşitor onorabil. El era vinovat că nu se mai predă aşa cum ar trebui, că elevii nu mai învaţă ş. a. m. d. Uite, c-am scăpat şi de ăsta. Cum? Simplu. A venit CORONA şi l-a detronat. Cât ai bate din palme a rezolvat problema. Elevii şi profesorii sunt nevoiţi să stea în casă, iar lecţiile sunt... în pom. Nu stăteam noi bine nici înainte, dar acum chiar am sfeclit-o. Am căzut din lac în puţ, ar zice un cârcotaş, dar cine stă să…