Zile de naştere

Maria Calinescu's Blog (145)

Glossă

Torc un fir, mai torc un altul

Din al vremurilor caier,

Preamărind-ul pe Înaltul,

Dar, mă simt al sorții, flaier.

Torc mereu și fără teamă,

Privesc anii ce-au tot curs,

Înapoi, nu mă mai cheamă,

Mă îndrept  înspre apus.

 

Văd secvențe ca-ntr-un film,

Amintirile-mi sunt multe,

Clipa  pare-un microfilm,

Care nu vrea să m-asculte.

Să se-oprească pentr-o clipă

Să m-asigure, că saltul,

Nu-mi…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Aprilie 3, 2017 la 4:00pm — 1 Comentariu

Sub ploi de stele caste

Sub pleoapa-n adormire legată-n noduri ude,

străluce un luceafar dorit să-mpărtăşească,

un vis de evadare, dar, nimeni, nu-l aude,

ca pod de stele mii în ceruri să-i croiască.

Ar vrea să-şi faurească în noapte, aripi albe,

în zborul lui divin să ţeasă pânza sorţii,

să zboare peste ape cu flori de nuferi, dalbe,

cununi să-mi lase în zori, cu drag în faţa porţii.

Şi, la rscruci de vise să poat-a poposi,

urzind un alt destin,…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Martie 17, 2017 la 9:32am — 2 Comentarii

Restart



flămând de culoare și lumină

gândul strigă captiv între ieri și mâine

se perindă cuminte

prin timpul învins de întuneric

mă poartă spre o lume nelumească

unde plouă cu lumină

din înaltul cu brațe pline

de seri și dimineți cu aștri cuminți…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Martie 6, 2017 la 4:30pm — Nu sunt comentarii

Ochii lui Dumnezeu

muşcat de umbre trecătoare

cerul pare de plumb

lumea temătoare

totul geme de greutatea apăsătoare a valului de ceaţă

cortina orizontului e grea de gânduri, de întrebări

tresar...

pare că cerul îşi deschide un ochi, apoi altul

lumina binefăcătoare înfloreşte speranţa

o rază

ca o pasăre albă

îşi îndreaptă zborul spre mine…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Martie 6, 2017 la 8:00am — 2 Comentarii

Primăvară, bun venit!

În cadența ei, înceată,

Primăvara iar coboară,

De departe se arată,

Verde este-a sa, povară.



Cu alinturi ca de înger,

Ea dă filă după filă,

Presară-n ramul de sânger

Lacrima calmă, umilă.



Bob de rouă blând și cald,

Ce adapă-nmugurirea,

Și, pe-al nopții unic fald

Ea schițează înflorirea.



Apoi ploaia de petale,

Un alint pentru o clipă

Las-un iz de vis pe dale,

Zvonul molcom e de-o…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Martie 1, 2017 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Rămâi femeie,” Îngerul iubirii”

Să nu te lași înfrantă, de piedici ți s-or pune,

Când vremuri cu furtună ți-or da plânsul de zee,

Când visele-ti s-or frânge, și greul te-o răpune

Să te înalți ca raza, și să-nflorești, Femeie!



Să te aprinzi, ca steaua pe cerul nopții grele!

De-ajungi la vămi de sânge, nu mușca de jos,

Și, cautăți, iar locul, regină printre stele,

Vei radia lumină, cu chipul tău... frumos.



Rămai ce ești, tot ce-i divin, al visului idee,

Un postum…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Februarie 28, 2017 la 12:00pm — 2 Comentarii

Cuvintele țâșnesc din ciutura de timp

clepsidra timpului revarsă ultima sclipire

peste gândul secat de simțire

fără aripi de zbor

cuvintele țâșnesc din ciutura de timp

mereu orbite de întuneric

însailă povestea lumii în care am un rol

pare însă mereu aceeasi,

are aceeasi rezonanța mută

se rostogolește pe topoganul karmei

prea abrupt

în paginile goale



agonizează setea de cuvânt

de gând nerostit

cu parfum de…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Februarie 23, 2017 la 3:36pm — Nu sunt comentarii

Poemul sufletului

desenez în palmă

fluturi cufundați în lumină



îngeri transparenți pe existența cenușie

cuvintele se târăsc din rigola uitării

se îndreaptă numai înspre mine



îmbrac fiecare gând în cuvinte

măsor fiecare clipă după lungimea silabelor

nu las timpul să curgă din clepsidra vieții

îl colorez în culorile curcubeului

născător de armonii infinite



dizolvate în bezna conștiinței

cuvintele zburdă fantomatic

(ca în timpul…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Februarie 12, 2017 la 7:30pm — 1 Comentariu

Poetul şi poezia

Oglinda cerului revarsă

în căuşul timpului,

piatra nemuririi îngreunată

de gânduri, gânduri, gânduri...

o flacară veşnic aprinsă

(dorinţa de a scrie o poezie)

îşi despleteşte lumina

în albul imaculat al inspiraţiei,

singura latură umană necontaminată

de graba

frumuseţea

sau urâţenia

anilor

prin păienjenişul cuvintelor

ideea îşi croieşte drum

(cum râul îşi sapă albie)

împodobindu-se cu flori de…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Februarie 7, 2017 la 11:44am — 1 Comentariu

Continui să te caut

Prin ceața groasă

înaintez cu greu,

îți văd umbra,

pari un fluture alb,

mult prea alb

ca să-l pot atinge

...dispari.

Continui să te caut

oricum, oricât,

îți știu drumul,

cel mai greu drum,

dar la capăt

te voi găsi zâmbind

...de fericire.

Te voi atinge

să știu de-mi ești,

să simți ca-ți sunt,

să mă asigur

că-mi vei clădi

speranțe ninse

...din drag.

Ușor vom pluti

de-atâta…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Februarie 5, 2017 la 7:30pm — Nu sunt comentarii

Visul cu Dumnezeu

Iarna gândului m-apasă,

Urlă-n noapte, nu mă lasă,

Alb s-aşterne în cuvinte,

Irosind chemări, în minte.

Stele par de ceară arsă,

Nelumina şi-o revarsă

Peste dale-ncremenite,

Peste simţuri adormite.

Furişate-mi ţes iar gândul

Ca valul ce-nghite prundul,

Acte noi, sclipiri în zori,

Într-un rol cu doi actori.

Zâna nopţii, îmi sunt eu.

Mă prezint la Dumnezeu,

Şi ‘ntr-o caldă armonie…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Februarie 2, 2017 la 7:30pm — 2 Comentarii

Visul încolțește în cuvinte

aripi îmblânzite

își continuă zborul dincolo de iluzii și vis

deschid cărări prin păienjenișul timpului

lasă în urmă

adierea blândă să-mi mângâie auzul

cu o avalansă de sunete

ce se rostogolesc în clepsidra inimii

pe un petec de gând încropesc cuvinte

parcă smulse dintr-un joc de lumini

când timpul toarce grăbit peste lume umbrele nopții

răspândind incertitudinea

un amestec de emoție

dizolvă rolul meu…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Ianuarie 17, 2017 la 2:00pm — Nu sunt comentarii

Noapte de toamnă, un tablou abstract

în oglindirea apei ploii de toamnă

lugubrele și denaturatele amintiri(amestecuri halucinante)

revin obsesiv ca un oftat de resemnare

 

luna cu infatuarea ei aristrocratică

dizolvă noaptea cromatică cu brațele luminii

râuri de umbre mângâie fața cerului întunecat

 

așchii tăioase de întuneric

risipesc senzația trăirii monotone

și dezgolesc  zborul meu interior

ca un foșnet

ca o șoaptă

printre orele…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Octombrie 23, 2016 la 3:55pm — 1 Comentariu

O noapte de vis

Păşesc acum agale peste nisipul ud,

Ascult cum plânge valul sub pătura de nor,

Cum bate vânt sihastru prin stufărişul crud,

Iar, albii pescăruşi ca-n dans plutesc în zbor.

În liniştea din noapte văd tremurând o stea,

În ochii ei de dor cu străluciri divine

S-aprinde, se aprinde, s-apropie ar vrea,

Mă-ntreb de ar ajunge, poate sta cu mine?

M-aşez pe iarba…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la August 16, 2016 la 9:06pm — Nu sunt comentarii

Arde-n mine

Arde-n mine, iarăși dorul,

Să simt firul ierbii crud,

Sub un cer senin ca zborul

Gândului, ce-mi este nud.

 

Arde-n mine-n plină vară,

Vechiul gând, cam obosit,

Încrustând a lui povară

În iarba verde, fân cosit.

 

Arde-n mine o scânteie,

Ce clipește sub pământ,

A ascuns vrăjita cheie,

Ce-a închis visul înfrânt.

 

Arde-n mine, trist, tăcut,

Lacrima o las să curgă,

Amintiri de…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Mai 23, 2016 la 1:16pm — 2 Comentarii

Reîntoarcerea zilei de mâine

Dincolo de gând exişti 

ca un cer senin fluidizat 

te prelingi în toată fiinţa 

în adâncimea tăcerilor 

nocturne

în închipuirea fără glas

rămâi veşnic 

un amestec de frumos şi candoare 

balsam peste răni 

care nu se vindecă 

în neliniştea întrebătoare

din cenuşa timpului

prizi aripi de zbor

printre maluri de vis

prin înnoptarea cu gust amar

din cerul…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Mai 20, 2015 la 8:46am — 1 Comentariu

Întuneric şi lumină

Când deşir din firul vieţii, din acel ce-a mai rămas

Vreau s- ajung doar la lumină, să continui al meu drum,

Pe mosorul cu-amintire, firu-i  putred, chiar bâvaş,

Lacrima, din plânsul sorţii, să îngheţe-n vechiul scrum,

Anii aleargă,  nu în pantă, cu iuţeală se prăvale,

Uită vremi de altădată, demolând vise reale.

 

Noaptea neagră e mai lungă, dară, luminări de aur

Îmi destramă visul negru, care a uitat să cânte

Pe cărările…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Mai 18, 2015 la 2:12pm — 1 Comentariu

Păstrez ce-i al meu

prin umbrele nopţii pluteşte golul 

ce cuprinde necuprinsul 



veşmântul cerului cu licăriri de stele

reazămă întunericul de zidul părerilor



tăceri predefinite aprind făclii de gânduri

vindecând profunzimea singurătăţii



lumina Raiului este ademenită de ţipătul dorului

de zborul visului înaripat 

de chemările celeste ce răsună în inima, înca vie

unde răcoarea şoaptelor fac timpul 

să…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Mai 5, 2015 la 10:30am — 8 Comentarii

Cuvintele poetului

Pe o margine de gând 

‘’păsări de pradă’’ cuvintele poetului

aşteaptă semnalul unui zbor utopic 

în universul minţii

însetat de adevăr şi frumos

aripi greoaie de piatră seacă

inexplicabil iau lumina orizontului

slobozind galaxii de cuvinte

din anotimpuri nenuntite 

de strigătul tăcerilor mute

zboară peste timp

în marea de iubire a poeziei

printre umbre…

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Mai 3, 2015 la 7:25pm — 7 Comentarii

Rămân acelaşi cântec

un vânt primăvăratic 

mângâie gândul răpus de ierni

sfidează trecerea neiertatoare a vieţii 

şi-n ceasul al nouălea 

răsfaţă cilpa 

cu liniştea nepercepută încă

născută din visare

rămân acelaşi cântec 

pe aceleaşi clape de ieri

- oare mi-am pierdut strălucirea?

voi afla la cesul adevărului

când nemărginirea 

va inventaria totul

până atunci 

mă voi ascunde …

Continuare

Adăugat de Maria Calinescu la Aprilie 29, 2015 la 5:00pm — Nu sunt comentarii

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->