Zile de naştere

Blogul lui Zinca Iulian Marius -- Arhiva Februarie 2016 (27)

De ce dacă timpul...

 

 

De zeci de ori s-a dat timpul peste cap, până acum.

 

Nu ştiam dacă să-l întorc înainte sau înapoi,

să prind timpul în primăvara din toamna mea.

 

De ce-am plecat să mă găsesc în urmă? De ce

m-am întors să ştiu că mai trebuiesc

secunde, minute, ore?...

 

De ce mă doare, mamă, timpul ăsta dintre anotimpuri

sau

e doar o poarta prin care mă arunc în gol, în alt timp?

 

Dacă nu e tata,…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 29, 2016 la 10:30am — Nu sunt comentarii

Alaiul vremii

 

 

Musteşte pământul. Simţi, auzi

 

tu

sau

eu

 

cum roade dorul când calc urmele din deal,

spre tine, tată? A plouat toată ziua, ieri, iarba

îşi colcăie, roşu, verde se-nalţă şnur la cer, albastru,

 

albăstrele strecoară aripi deschise printre nori

şi

cântă

sau

ciripesc toate, la banca noastră, se (a)prind lumini

 

şi porţi se desfearecă, primeşte timpul cu Suflet.…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 28, 2016 la 6:29pm — Nu sunt comentarii

(Is)păşirea schimbării

 

 

Ispita mă stă în ochi, în mâini, în picioare, în trup e

 

 Sufletul.

 

Priveşte ploaia,

stă să mă bântuie printre raze de cer,

la umbra lor.

 

Se bucură când dă năvală lacrimi

de flori,

petale,

aripi deschise şi zboară primăvara

 

îşi întinde alaiul, zumzăie, forfotă, toată

şi degetele n-au stare. Mâzgălesc hârtia.

 

Alerg cu dorul să (a)prind lumina în zi, să mă…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 26, 2016 la 5:22pm — Nu sunt comentarii

Actorul spectator

 

 

Nu ştiu de ce nu sunt bucuros sau sunt şi nu mă ştiu

venit, încă, în pragul primăverii de afară sau o fi dorul

înciudat că se repetă timpul

şi păsări cântă

şi soarele e sus

şi flori dansează

şi (doar) ghiocei

mi se adaugă în păr şi la mine nu se repetă nimic, doar se adună.

 

Trece tinereţea, se mută de la trup, la suflet. Îi înmugureşte, mereu,

zborul pe cer, îi limpezesc ochii, dezgheţ lacrimi…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 25, 2016 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Negaţia (între început şi sfârşit)

 

Încep, iarăşi, cu o negaţie...

 

(N-am nimic să ofer, nici pe mine n-am cuvinte rămase

în şanţuri de dor, venele de la mâini răsfirate, degete, să

culeagă stele, le-am lăsat cu drept de semnatură pentru

 

Suflet,

 

să le ridice în dimineaţa zorilor

şi am uitat şi să plâng pentru că nu,

nu mai ştiu ochii să şoptească sau nu.

 

Alerg înapoi să prind timpul, să-nvăţ măcar două secunde

când…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 22, 2016 la 9:25pm — Nu sunt comentarii

Capătul dorului (e întotdeauna mâine)

 

Scot ţigara aşteptării din pachetul cu clipe. O (a)

prind la capătul dorului şi trag în mine, de mine

cu fumul zăvorât în foiţa lungă sau scurtă e linia

 

care

 

desparte pământul de cer şi mă las dus în visele cu ochii

deschişi fără să văd aparatele stâlp de lumină, alarma cum

 

nu sună

şi

scap de infractorul

 

din viaţa de dincolo şi dincoace erau aruncate deavalma

bagaje cu sigiliul…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 22, 2016 la 6:24pm — Nu sunt comentarii

Pregătirea

 

Rugina se curge acum de la robinet, din mine

ies toate culorile de roşu, de maron, de negru

(a)mestecate cu albastru sau e alb transparent

 

de la izvor, de dor şi mă aflu în pragul celor

 

34 rămase trepte coborâte la cer şi urc un caldarâm de gânduri, în şoaptă,

să le tac, să nu trezesc din somn ciripitul din flori sau ghiocei, toporaşi

 

şi-ncet

şi-ncep

 

să (mă) curăţ de haine, cărări…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 22, 2016 la 2:30pm — Nu sunt comentarii

Călauza dorului

 

Suflă vântul sau gândul şi tremură viaţa ca o panglică

 

în sus,

în jos,

în stânga,

în dreapta

 

şi privirea alunecă spre un capăt al ei. Nu-l văd printre curbe

dinăuntru, dinafară purtate pe umeri lăsaţi, cocoaşe şi doruri

călăuze printre dune de nisip, picuri, stropi şi mândrie

 

am

 

sădit vlăstare şi cresc dincolo de mine

să-mi sprijin lumea când mă apucă…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 21, 2016 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Rânduiala naşterii

                     sub influenţa Marin Sorescu

 

 

Era totul orânduit în rânduielile mele, în toate câte mi-au vieţuit, clipe.

 

Îmi amintesc că am fost lăsat să-mi aleg mama,

dar nu mi-a spus că simplu se trage din început.

 

Şi-am căţărat un strigăt la cer,

în miez de zi,

să mă sui la el,

când mai cresc pe dealuri cu munţi,

 

să crească şi caprele cu mine, odată.

 

Că susurul…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 19, 2016 la 4:33pm — Nu sunt comentarii

Proiect de zi (în pregătire)

                               sub influenţa Constantin Brâncuşi

 

 

Se resfiră degetele. Aerul masează tâmplele,

 

cioc(ănele),

cioc(ănele),

cioc(ănele),

 

de păsări, bat auzul prins ca-ntr-un lanţ de şoapte.

 

Forfota din timp, de săptămână

şi

scârţâit de cerneală pic(t)ată pe hârtie,

e surdină,

acum,

muzică, relax

 

–are trupul încordat peste oase şi eu,…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 19, 2016 la 1:58pm — Nu sunt comentarii

Căutare de a fi

 

Aerul e mai greu în dimineaţa asta. Apasă, dinlăuntru, deşertul,

singur, se (z)bate cu timpul de afară şi e plin de lume şi aleargă

în stânga,

în dreapta,

în sus şi în jos ca o coloană a infinitului în spirală de trepte.

 

Nici cafeaua nu-şi găseşte aroma de ieri.

 

Se schimbă ţineretea de haine. Vine de departe

primăvara. E deja obosită. Ea sau eu mă aflu

întins pe covor. Privesc cerul să-i prind…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 18, 2016 la 11:21am — 2 Comentarii

Mulţumire de mamă

 

De ce mă aplec azi după ieri?...

 

era întrebarea ce-mi stăruia mintea de din noapte. Nu

m-am priceput să mă-nţeleg de ce mă bucuram în spate

 

-le curgeau lacrimile dorului prin foşnet

de frunze ude şi muguri plesniţi la bancă

cu păsări cântând şi oameni sus pe turlă,

băteau ciocanul în cuie să aşeze acoperişul

la biserică şi mama mă aştepta acasă.

 

Aburi săltau în sus de la ceaşca de cafea. O beam cu…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 17, 2016 la 1:30pm — 8 Comentarii

Iubire platonică

 

 

Era marţi şi era 16 ca şi acum când patul ne ţinea loc de bancă

şi Sufletul era prins în îmbrăţişarea noastră, tată. Doar că era vară,

atunci,

când roiau calde pe obraji, lacrimile.

 

Azi e lupta mugurilor din iarnă

şi foşnesc auzul, zâmbesc

şi păsări cântă

 

cirip,

cirip,

cirip.

 

Le auzi şi tu sau tu auzi oricum şi iarba cum creşte

şi dorul se-nalţă, îşi deschide aripile,…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 16, 2016 la 10:28am — 2 Comentarii

Ploaia de primăvară, de mâine

 

Nori s-au aciuat pe cer în dimineaţa asta. Erau albi şi pufos aerul când

îl respirai. Nod în gât părea că stă, căldura, ieşea prin piele gândul

 

şi albastru era totul în jur

şi hainele tot albastre erau

 

pe străzi, pe trotuare forfota de început de săptamână

şi acte

şi hârtii

îşi aşteptau citirea, semnături şi fişe, ca la bibliotecă,

cărţile pe raft şi am întârziat plata în cont

 

-ul…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 15, 2016 la 1:35pm — 2 Comentarii

Ghioceii timpului

 

 

Cârma timpului (în)toarce drumul din cer, cu ploaie

şi

cade,

cade mărunt,

picură stropi de (ano)timp

în timpul bulbilor din pământ, născuţi ghiocei din primăvară

şi din creştet

de munte, de deal, de vale, căldură peste tâmple cărunte de ani

şi clipe pătrunse adânc, valuri de ape învolburate de nisip

 

-ul din clepsidra trecerii

 

pic,

pic,

pic

 

şi dorm cu vise.…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 13, 2016 la 5:48pm — Nu sunt comentarii

Declaraţie fără vorbe

 

Se întâmpla, se întâmplă să-mi privesc ochii din vârful degetelor

de la mâna, de la braţul din mine, fără gene, cum îmi mângâie

chipul

 

cu ploaia din ele

şi

şanţuri zac pe obraji.

 

Sunt şanţuri croite de dor, din durerea din piept de peste zi

când a sunat

sau

mi s-a părut că

sună visul şi vorbeam aceeaşi limbă. Nu înţelegeam diferenţa dintre

 

băbălău şi fraierul lăsat să culeagă…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 10, 2016 la 7:30pm — 2 Comentarii

Gol îndeajuns de gol

 

 

Sunt doar un scrib

şi nu vin din latină,

nici din franceză,

eu sunt dinainte de a fi

 

şi

 

nici măcar după dictare de trăiri, de stări nu pot

să mai ţin degetele strânse, să culeg, să scriu, să desenez...

 

Am obosit cu alergări de clipe şi pieptul sare ca nebunul

când mi-e somn, acum, o fi venit astenia mai devreme

să mă trezesc în câmp de flori

şi susur de izvoare

şi muguri…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 10, 2016 la 1:12pm — 2 Comentarii

Punte peste timp

 

Cred. Cred că voi pleca curând, înapoi, în mine.

 

Vor mai fi pete pe drumul meu. Nu vor încolţi toate seminţele

când cerul îşi ia înapoi iarna şi mugurii vor îmbrăţişa pământul.

 

N-am ştiut iubirea să o tac şi şoaptele s-au strâns

ca o curea, o centură în jurul gândului.

 

Avea încuietoarea în poarta din noaptea în care am furat sărutul

şi vântul şi-a arătat asprimea din dor, ţepi, spini, obsesii...

 

Nu…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 9, 2016 la 8:35pm — 4 Comentarii

Dincolo de m(â)ine

 

Gravitaţia ucide timpul rămas suspendat cu capul

în jos, pe o bulă de săpun. Mă stropeşte cu viteza

tăcerii din vârf de ac suflat de vânt,

privesc printre degete cerul ca o fustă,

ruşinat, respir încet să nu trezesc pământul pe care calc

 

în goana spre mâine.

 

Mă ucide ea sau şoaptele trezesc firul

de apă curs

pe şiră de spinare sau drum de trepte.

 

N-am aripi sau lift să urc dincolo de cer, la…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 8, 2016 la 5:40pm — 2 Comentarii

Pulsul timpului

 

 

Bate. Bate tâmpla sau venele de la mână. Nu ştiu,

mă caut în oglindă să-mi simt pulsul din piept, în

locul acela de acasă şi iarăşi nu ştiu de ce mă simt

străin

când

păşesc pe coridoare de gânduri.

 

O fi de la accidentul cu luna în amurg

când a intrat în coliziune, frontal, cu răsăritul

de raze şchiopătate de soare, din zi.

 

Mi-am dat, atunci, sângele,

să le unesc,

să nu fie…

Continuare

Adăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 8, 2016 la 3:44pm — 2 Comentarii

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->