Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zadic ioana's Blog (110)

Plăcerea unui nou răsărit

Am deschis ochii trupului

când razele dimineții mi-au luminat fereastra,

dar ochii sufletului nu i-am închis nicicând.

Am deschis ochii trupului

și mi-am frecat pleoapele cu palma

ca să-mi dau seama că ziua nu e doar un vis

din care nu mai ies.

Lumina m-a cuprins

ștergându-mi de pe chip nedumerirea.

Am văzut cerul

și-am mulțumit Necuprinsului că am fost martora

unui alt început de…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la August 18, 2019 la 1:52pm — 3 Comentarii

M-am pricopsit cu mine-n suflet

M-am pricopsit cu mine-n suflet

când stelele și-au spus povestea...

Știu doar că ultimul răsuflet

spre cer de-azur mi-a duce vestea.

M-am pricopsit cu mine-n minte.

Îmi sunt și ajutor și pază!

Doar de la Domnul am cuvinte

ce mă conduc, ce mă țin trează.

M-am pricopsit cu mine-n lume

și m-am pierdut printre suspine.

Nu-s singură! Mă-nviorează

când la taclale stau...cu mine.

M-am pricopsit…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la August 16, 2019 la 6:47pm — 9 Comentarii

Când mă pierd cu firea

Când mă pierd cu firea, dacă văd că vântul

suflă disperare, mintea-mi ia avântul

spre pajiști apuse unde-s flori uitate

și spre dor de ducă și de libertate.

Când mă pierd cu firea dacă văd că râul

îmi aduce-n cale pleava, nu și grâul,

mintea-mi ia avântul, sufletul mi-l spală,

îmi îmbrac abisul în haine de gală. 

Când mă pierd cu firea dacă văd că norul

îmi aduce-n suflet visul și…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la August 1, 2019 la 11:49pm — 6 Comentarii

Apusul sângeriu

Apusul sângeriu mai bate-n poarta 

de unde ai plecat, copil fiind...

și ți-ai sculptat cu mâini de piatră soarta

trăind, murind și iarăși mai trăind.

Apusul sângeriu bate-n fereastra

în care îți zâmbea un răsărit

și-ți arăta minuni din lumea asta,

făcându-te să crezi în infinit.

Apusul sângeriu bate-n portița

de unde ai fugit către destin

lăsând în urmă casa și ulița...

Aveai în mână pâine, sare, vin.

Apusul sângeriu te…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Iulie 14, 2019 la 9:46pm — 5 Comentarii

Singurătatea gândurilor mele

Mă simt și-acum străină printre stele...

Călcând pe flori voi fi neînțeleasă?

Singurătatea gândurilor mele

în zori de zi, în dor, își face casă.

Mă simt și-acum străină printre picuri,

iar ploaia stă tăcută și m-așteaptă

șoptindu-mi la ureche doar nimicuri...

Eu tac și-ascult... Mă cred mai înțeleaptă.

Mă simt și-acum străină printre îngeri

și norii tot ascund de mine cerul

dar soarele…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Iunie 30, 2019 la 3:30am — 7 Comentarii

Pun prea mult suflet

Pun prea mult suflet în ceea ce fac și cred că de acolo-mi stă păcatul.

Mă ofilesc, mă plâng, zâmbesc sau tac, încep să-nvăț pe ață înșiratul

mărgelelor de visuri și trăiri, cu care-apoi mă-mpodobesc în noapte.

Aștern pe foaie clipe, amintiri, trădări, iluzii, neputințe,…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Iunie 28, 2019 la 7:46pm — 7 Comentarii

Pentru mine

Pentru mine este cerul? Norii i-am primit în dar?

Pentru mine e pământul?... Zilele din calendar

sunt făcute pentru mine? Cu ce ață sunt cusute?

Am în suflet doar suspine de la rănile avute.

Pentru mine este luna? Raza-i m-a atins în vis

și mi-a pus pe cap cununa ce-o aveam în Paradis.

Pentru mine e pământul, râurile-s pentru mine?

Nu mai stau să fac pe sfântul... Nu…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Iunie 27, 2019 la 8:04am — 3 Comentarii

Pictând cu soare

Pictând cu soare norii de pe cer și florile-așezate în ulcele,

cuprisu-m-a un dor de aspru ger, de iernile copilăriei mele.

Pictând cu soare cerul, spre zenit, am tras cu ochiul spre sfârșitul serii

și-am așteptat apoi un răsărit și dulcea mângâiere-a primăverii.

Pictând cu soare norii după ploi m-am bucurat de raze, căci seninul

m-a-nconjurat, lăsându-mă apoi să iau din clipă mierea și pelinul.

Pictând…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Iunie 26, 2019 la 6:00am — 7 Comentarii

Partea mea de nemurire

Partea mea de nemurire am amanetat-o ieri

și-ntr-o clipă de trăire am ascuns mai multe veri.

Partea mea de nemurire am vândut-o la talcioc

și-ntr-o clipă de trăire mi-am vârât mâna în foc.

Partea mea de nemurire am lăsat-o lumii gaj

și-ntr-o clipă de trăire mi-am pierdut-o din bagaj.

Partea mea de nemurire a adus pe lume flori

și-ntr-o clipă de trăire mi s-a ridicat spre nori.

Partea mea de nemurire mă…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Iunie 23, 2019 la 6:02am — 9 Comentarii

Pe unde

Pe unde trece gândul nu s-a făcut cărare

și nici nu facem rândul, ci stăm în așteptare.

Pe unde trece lumea se strică echilibrul

căci de atinge culmea mai e prezent doar scribul.

Pe unde trece vântul n-a mai rămas răcoare

căci murmurându-i cântul mai rupem câte-o floare.

Pe unde trece visul se află profeția...

Nu mai vedem abisul și ne negăm tăria.

Pe unde trece râul mai sapă câte-o treaptă...

Noi…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Iunie 22, 2019 la 10:01am — 6 Comentarii

Nu vreau decât ca liniștea să-mi fie

Nu vreau decât ca liniștea să-mi fie tovarăș de nădejde, nu dușman

și nu doresc să scriu vreo teorie despre vreun fluture, vreo frunză, vreun castan.

Nu vreau decât ca liniștea să-mi pună cunună peste veacuri și apoi

să știu că versul meu citit sub lună va fi vreo stea, vreo floare, vreun altoi.

Nu vreau decât ca liniștea să vadă în mine un prieten și-ntr-o zi

din cer un strop de bine ca să cadă peste pământ…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Iunie 21, 2019 la 12:30am — 4 Comentarii

Am luat cerul în palmă

Am luat cerul în palmă și m-am colorat cu zori, 

am văzut că marea-i calmă și m-am pus pe-un pat de flori.

Am văzut că e furtună și m-am cufundat în nori,

am strâns razele de lună și-am simțit mii de fiori.

.

M-am împiedicat de soartă, am căzut, m-am ridicat

și din gând am făcut artă... Am simțit cu-adevărat.

Voi deschide altă poartă, voi avea oare alt…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Mai 26, 2019 la 11:23am — 13 Comentarii

Mi-e dor de pâinea copilăriei

Când văd cuptorul nelipit și vatra goală

îmi amintesc de pâinea aburindă

și de lopata mare care-ajungea la grindă.

O văd pe mama cu o pâine-n poală.

E doar un vis...Îmi mirosea pruncia

a pâine-nmiresmată, plăcinte și colaci.

Credeam că așa este făcută-mpărăția

căci castelani erau părinții mei cei dragi.

Mi-e dor de pâinea moale care stătea pe…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Mai 4, 2019 la 9:30pm — 4 Comentarii

Dacă nu ar fi trăire

Dacă nu ar fi trăire 

lumea nu ar exista,

nu s-ar ști de înflorire, 

nici de nori, dar nici de stea.

Dacă nu ar fi durere

n-am avea nici bucurii,

n-am ști că tristețea piere

doar prin verbul a iubi.

Dacă nu ar fi trăire

ochi n-am înălța spre cer,

n-ar avea nici o sclipire

nici a zilei giuvaer.

Dacă nu ar fi visare

nu s-ar auzi nici cânt,

n-ar ploua, nici n-ar fi…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Mai 3, 2019 la 9:13pm — 4 Comentarii

Dacă sufletul

Dacă sufletul îți tace

pe cărarea dintre clipe

ai putea să îi dai pace

căci nu poate să mai țipe.

Dacă sufletul îți tace,

dar se-aude glasul tău,

printre pietre clipa zace

uitând bine, făcând rău.

Dacă sufletul adoarme,

se trezește mai apoi...

Se ridică fără arme

și îmbracă haine noi.

Dacă sufletul se-ascunde

într-o floare de cais,

să ridici clipa din unde

și s-o urci spre…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Mai 1, 2019 la 7:56pm — 7 Comentarii

Coboară lumina

Coboară lumina și spală păcat

căci noaptea cea neagră-i tăcută

și-un înger răstoarnă o piatră, mirat...

El vede că-n suflet e luptă.

Coboară lumina și spală dureri

că-n noapte Mesia învie.

E armă și pază, e leacul ce-l ceri,

e-n lume străjer și solie.

Coboară lumina, străpunge păcat.

O lume-i salvată prin luptă,

un Om…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Aprilie 27, 2019 la 10:26pm — 4 Comentarii

Să ai dorință

Să ai dorința de-a trăi 

și bucuria de a fi

când sufletul ți-e încărcat 

căci grijile s-au pus la sfat,

atunci ești binecuvântat...

Să ai puterea de-a răbda,

de a zâmbi, de-a suspina

când florile se ofilesc

și norii te împrejmuiesc

atunci ai harul cel ceresc.

Să ai un vis, să-l împlinești

chiar și când vezi că te-ntâlnești

cu provocări în orice ceas

atunci tu urci, iar…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Aprilie 26, 2019 la 9:01pm — 3 Comentarii

Sunt eu

Sunt eu o floare? Sunt copac?

Sunt om și lumea o împac

sau o-nvrăjbesc, după puteri,

în zi de azi, căci fost-a ieri.

Sunt eu un cântec? Sunt un vis?

Sunt înger care-n paradis

mai stă o clipă fără zbor?

Sunt om! Am vise și am dor.

Sunt eu o pală dintr-un vânt,

o notă dintr-un tainic cânt?

Sunt om! Am soare și am…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Aprilie 24, 2019 la 4:08pm — 5 Comentarii

Arzi

Când plângi, când cazi și când suspini,

când ai în palme numai spini,

când bolta s-a întunecat

privești spre ceruri ne-ncetat.

.

Tu vezi că razele apar,

că-i primăvară-n calendar...

Lumini presară spre pământ,

în trup, în suflet și în gând,

un soare cald, un soare sfânt

ce stă chezaș și legământ.

.

Tu arzi și dorul ți-e stăpân,

te urci spre cer sau cazi în hău,…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Aprilie 16, 2019 la 11:00pm — 5 Comentarii

Dacă eu aș da

Dacă eu mi-aș da trăirea către lume cu-mprumut

m-aș pune de-a curmezișul și-aș lua de la-nceput

zile pline cu durere și le-aș transforma în flori,

clipe goale, ce-au tristețe și le-aș face sărbători.

M-aș urca pe vârf de munte și m-aș arunca în hău,

mi-aș începe iar trăirea fără griji și fără rău.

Dacă eu mi-aș da iubirea către zări ce au doar nori

m-aș umple cu supărare, cu tristeți și cu…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Aprilie 10, 2019 la 9:16pm — 5 Comentarii

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->