Să ne iubim celest, sub clar de lună
Îngemănaţi ca două acolade
Sub semnul controversei, în butade,
În viaţa ce ne-mparte şi ne- adună.

Să ne iubim canonizînd bezmetic
Tăcerea nopţii arsă-n candelabre
Curînd,vom fi apoteotice cadavre
Încarcerate-ntr-un totem eretic.

Să ne iubim că şi iubirea moare
Să ardem smirnă în căuşul lunii
Şi-apoi, să râdem-plângem ca nebunii,
Iluminând eclipsele de soare

Să ne iubim ardent într-o matrice
Împrăştiind trăiri demult pierdute
Ce-au îndărătnicit cîndva redute
Tu un Orfeu şi eu Euridice

Să ne iubim , doi acrobaţi notorii
Pierduţi printre accente andaluze
Şi legănaţi în trene de meduze
Să pierdem visele premonitorii.

Să ne iubim până la saturare
Apoi să ne urîm cu pasiune
Încrîncenaţi la margini de genune
Sau rătăciţi etern, pe val de mare.

Vizualizări: 64

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


INACTIV
Comentariu publicat de Mariana Bilic pe Decembrie 8, 2012 la 10:49am

"Să ne iubim , doi acrobaţi notorii
Pierduţi printre accente andaluze
Şi legănaţi în trene de meduze
Să pierdem visele premonitorii."...Un indemn frumos...sa ne iubim cat mai e timp...dar fara ura! Frumos poem metafora!

 


ACTIV
Comentariu publicat de Gordan Mircea pe Decembrie 8, 2012 la 12:39am

Cînd nu mai iubești, ura-i inutilă (,... dar poezia-i faină.) Cauți alta...

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->