Acest blestem
de Gabriela Mimi Boroianu
10.05.2020

În țara libertăților furate
Chiar diavolii în alb s-au îmbrăcat!
Și mor creștini, cu aripile-n spate,
Din ele zborul fiind eviscerat...

Și dacă mor li-e moartea virusată,
Cei ce rămân de ei, buimaci rămân,
Căci rămas bun, să spună n-or să poată,
Fără hârtie dată de stăpân!

Iar clopotele bat a renunțare,
De rugăciuni biserici sun-a gol,
De iad revendicate sunt spitale,
La moarte stau bolnavii-n rând, pe hol...

Chiar îngerii s-au risipit în ceață
Mult prea puțini, prea slabi, plini de nevoi
Și locul gol iubirii-n astă viață
L-au dat nesimțitorilor de soi...

Indiferența astăzi poartă mască,
Halat, mânuși... Și râde printre dinți!
O altă generație să se nască
Și doctori nu vor fi "fără arginți"!

În țara sechestraților în casă
Se sting lumini în candela din sân,
O letargie peste toți se lasă
Și doar tăceri în urma ei rămân...

Vizualizări: 65

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


redactor
Comentariu publicat de Rodica Bogdan pe Mai 14, 2020 la 8:10pm

O poezie "de sezon"... dar totuşi mult prea tristă!!! Şi nu, bisericile, clopotele, îngerii nu ne-au părăsit, poate, poate într-un anume fel noi le-am părăsit prin aroganţa noastră omenească! L-am uitat, zic eu, pe Dumnezeu! Şi aşa am uitat ţărâna din care suntem făcuţi...

Felicitări!!!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->