Ai zâmbetul


Ai zâmbetul de înger ce-mi luminează zarea
prezența ta sub pleoape, mă arde-ntre secunde
doar gândul mă apasă în dor și așteptarea,
rostind cuvântul meu, ce-n taină te ascunde.

Am cerul tău deasupra, potopul lui de stele
doar timpul mi-e potrivnic, mă prinde-n rădăcini
iubirea-mi dă izvorul de fluviu al vieții mele,
în așteptarea ta, lumină în grădini.

Te-aștept în poezie, cu timpul care trece
sperând să văd un zâmbet, pe chipul tău și mâine
să simt iar bucuria în doru-mi de-a petrece,
lumina ta iubire,osânda ei în mine.

Ai zâmbetul frumos,ce-mi limpezește ochii
sub ruga mea din praguri, cu dor de Dumnezeu
străluce în culoarea și-n albul sfintei rochii
când eu te scriu iubire, în dor poemul meu !

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


decedat
Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Septembrie 3, 2014 la 5:55am

Aprecieri sincere.


admin
Comentariu publicat de Gabriela Mimi Boroianu pe Septembrie 2, 2014 la 5:06pm
E atâta tandreţe şi duioşie în versul tău că e aproape palpabilă! Felicitări!

admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Septembrie 2, 2014 la 4:49pm

Frumoase versuri!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->