Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

          Mircea Florin Caracaş, "Dublu Jurnal Crestin European ", editura ePublishers, noiembrie  2017

  Ziua de sâmbătă 3 decembrie a fost una minunată. Am început-o la Biblioteca François Miterrand, unde m-am documentat asupra unor aspecte pe care le aveam nelămurite privitor la Naşterea Mântuitorului nostru ca reprezentare iconografică, începând din secolul II d. Hr. Apoi, am alergat la Biserica Saint Roch, una din cele mai frumoase ale Parisului, pentru a audia un concert gratuit. Am admirat: arhitectura, sculpturile şi picturile ei. O pagină de istorie a Parisului a fost înscrisă prin aceste opere unice.

             Între ele : Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, autor pictorul Michel Anguier, Iisus Hristos răstignit pe cruce–sculptură a aceluiaşi autor, mormântul Abatelui Bisericii, sculptura Pieta a lui Fréderic Bogino împreună cu un Înger din frontispiciul Orgii mari a Bisericii, botezul Mântuitorului – autor celebrul Jean Baptiste Lemoine ,bustul lui Moliere şi cel al arhitectului Le Notre, sufletul grădinilor Versailles-ului de Antoine Coysevox, sculptura Iisus Hristos pe Muntele Măslinilor, apoi Marea Orgă a Bisericii, Capela Maicii Domnului, fereastra Reginei Maria Amelia,cupola şi vitraliile Bisericii…

            Maria Amelia de Borbone, principesă de Napoli şi Sicilia, fiica lui Ferdinand al IV-lea şi a lui Maria Carolina de Austria, a fost ultima regină a Portugaliei. Dar, din anul 1910,  Portugalia a devenit republică.

Cartea" The life of Marie Amélie, Last queen " de C.C.Tyson mărturiseşte aceasta.

            După căsătoria fiului ei Manuel cu principesa Augusta Vittoria de Hohenzollern-Sigmaringen, Amelia s-a mutat  în Franţa la castelul Belvedere, nu departe de Versailles.

            Saint Roch este ca un muzeu, dar Biserica este casa lui Dumnezeu.  M-am lăsat purtat de rugăciune, am deschis ochii şi inima pentru un concert de orgă şi cântări din preajma Crăciunului,  ale corului de copii al Bisericii.

Corul a fost creat recent, în anul 2015, la iniţiativa doamnei Guilhen, directoarea Şcolii Saint Roch şi a părintelui Philippe Desgens, parohul Bisericii. Pus sub direcţia muzicală a lui Veronique Thomassin, vechea directoare muzicală a Bisericii, corul cuprindea în prezent 15 copii, toţi şcolarizaţi la Saint Roch.

            Dintre aceştia: Alice, Clemence, Emma, Francesco, Penelope, Paul Emile, Yana, Arthur, Wandrille,  şamd, am aflat ulterior că se reunesc de două ori pe săptămână pentru a repeta.

Copiii erau de vârste diferite, începând de la clasele mici la cele medii. Ei constituiau un exemplu de educaţie eficientă în sânul Bisericii Notre Dame din Saint Roch.

           Ceea ce m-a impresionat cel mai mult, dincolo de emoţia deosebită care îi stăpânea pe copii şi vocea uneori mai joasă pentru a fi auzită de noi, a fost muzicalitatea de la cel mai mare până la cel mai mic.Rând pe rând, unii dintre ei au devenit solişti, trecând mai în faţă.

           Glasurile le sunau cristalin, când toţi odată, când doar soliştii. Corul repeta sau da răspunsul.Cei cincisprezece copii erau îmbrăcaţi cu cămăşi albe ale căror gulere ieşeau delicat din puloverele gris. Fetele purtau fuste. Toate ţineau mâinile la spate, la fel cu băieţii cu breton blonzi sau bruni. Glasuri calde, nevinovate ne aduceau bucurie, linişte în suflet celor ce ascultam. Ropotele noastre de aplauze însoţeau toate cântările lor, de multe ori cu ovaţii.

          Pe culoarul central erau alţi copii, veniţi împreună cu părinţii să îşi vadă prietenii sau rudele.Stăteau jos,  aşezaţi direct pe podea sau îşi aruncau în aer păpuşile de pluş pentru a le prinde apoi  cu îndemânare şi a-şi consuma astfel energia.

Fetiţele, pentru că mai mult ele au fost soliste, se sincronizau perfect cu corul sau cu momentele în care intervenea orga.Repertoriul a cuprins între alte piese: "Avea Maria "de Schubert şi" Panis Angelicus" de César Frank.

De  marele compozitor belgian César Frank, am vorbit îndelung la Capitolul "Bruxelles" al Nopţilor Pariziene/1/:

"Panis Angelicus fit panis hominum/Dat panis coelicus figuris terminum/O res mirabilis manducat Dominum/Pauper, pauper servus et humilis/Pauper, pauper servus et humilis./Panis Angelicus fit panis hominum//Dat panis coelicus figuris terminum/O res mirabilis manducat Dominum/Pauper, pauper servus et humilis. "

          Interpretarea la orgă a lui Françoise Levéchin–Gangloff a fost una deosebită. Organista şi-a făcut studiile muzicale la Conservatorul din Paris şi apoi a studiat limbile orientale la Sorbona.Întâi a fost titulară a orgii Bisericii Sfântul Nicolae din St. Maur, apoi a venit la această biserică,  alături de Jean-Claude Fèvre şi Loic Metrop.Aceasta  era Profesor onorific şi Preşedintă  a Conservatorului Internaţional din Paris.

          M-a impresionat mult Ave Maria cântată la orgă , apoi şi de către tinerii corişti:

"Ave Maria, gratia plena, Dominus tecum./Benedicta tu in mulieribus,et benedictus fructus ventris tui, Iesus./Sancta Maria, Mater Dei,/ora pro nobis peccatoribus,/nunc et in hora mortis nostrae,/Amen.

Slavă Ţie, Maria cea plină de har,/Slavă Ţie, slavă Ţie, Doamne,/Domnul este cu Tine!/Binecuvântată eşti Tu între femei/Şi binecuvântat este rodul trupului tău, Iisuse!/Slavă ţie, Maria, Maica lui Dumnezeu,/Roagă-Te pentru noi păcătoşii! Acum şi în ceasul morţii noastre!/Slavă ţie, Maria!

         Nu se poate  vorbi fără a face un mic istoric. Sfântul Roch a fost unicul fiu al unor comercianţi bogaţi. S-a născut în localitatea Montpellier în anul 1350 d. Hr, în plin război de 100 de ani. De la naştere, a purtat pe piept un semn roşu în formă de cruce. Părinţii săi au murit de timpuriu, când era adolescent. Generos, milos, având prezentă permanent imaginea părinţilor săi. Roch se ocupa de cei săraci.

          A studiat medicina înainte de a părăsi oraşul Montpellier pentru a pleca în pelerinaj. Astfel, şi-a împărţit toate bunurile sale la sărmani. În pelerinaj, a traversat numeroase localităţi răvăşite de ciumă. Până la sosirea sa la Roma a vindecat mulţi bolnavi. La Roma l-a întâlnit pe Papa Urban al V-lea.Atunci când a părăsit oraşul, trei ani mai târziu, şi-a reluat toiagul de pelerin. A sfârşit prin a se îmbolnăvi de ciumă. S-a retras într-o pădure pentru a nu-i infecta pe ceilalţi. Un câine a venit după acesta pentru a îl hrăni, aducându-i zilnic pâine sfinţită.

           Acesta a atras pe cineva să îl găsească pe bolnav pentru a îl salva. La întoarcerea sa în Franţa a fost oprit şi crezându-se că este spion, a fost încarcerat. În închisoare el binecuvânta, vindeca pe cei aflaţi acolo , fără a îşi dezvălui identitatea. A murit cinci ani mai târziu în anul 1379 d. Hr la vârsta de doar 29 de ani . Graţie crucii care marca pieptul său, unchiul lui guvernator l-a recunoscut. Corpul său a fost dus la Veneţia. Este sărbătorit pe 16 august.

…………………………………………………………………………………...............................................................

          Am plecat cu sufletul plin de muzică, de istorie  de la St. Roche pentru a ajunge mai întâi la magazinele La Fayette şi Printemps din centru, nu departe de Opera din Paris.Ca în fiecare an, de sărbători, vitrinele marilor magazine pariziene se pregăteau cu cele mai frumoase decoraţiuni pentru a atrage copiii să se bucure din plin.

Cu micile teatre de marionete sau cu scenele de desene animate, creativitatea şi originalitatea vitrinelor era totdeauna excepţională.

         Crăciunul de anul trecut, l-am descris în Nopţile pariziene /1/Acum am putut face o comparaţie. 

Magazinele, cu mare inventivitate atrăgeau o mulţime de curioşi, creând spectacole amuzante. Universurile încântătoare imaginate de artizanii decoratori erau de necrezut.

        Pentru prima oară , Galeriile Lafayette au prezentat un brad îmbrăcat exclusiv în hârtie cu un show de sunet şi de lumină. Creaţie a artistului Lorenzo Papas,  giganticul brad era mişcat de o roată imensă, fiind însoţit de telefericuri pe toate nivelele. El îşi îndreapta vârful către centrul cupolei magazinului. În el se găsea acum o stea mare dublă, luminată, cu cinci colţuri.

        Mozaciurile din partea de sus se schimbaseră,comparativ cu anul trecut . Am urcat până la etajul şase pentru a admira de sus, din lojile ca la operă ale marelui magazin,  imaginea de ansamblu. Terasa,  din nefericire nu mai era deschisă la acea oră. Arcadele de la ultimul etaj al Lafayette-ului erau decorate în stil oriental,  maur. Balcoanele străluceau de lumini. Totul se arăta ca într-o elice.

Între etaje, am ieşit pe platforme pentru a filma spectacolul de sunet şi imagine. Tot magazinul era îmbrăcat- decorat în alb, cu beteală, globuri albe dar şi cu urşi polari veniţi să trăiască o experienţă feerică într-o lume imaculată.

        Vitrinele din Bulevardul  Haussmann povesteau  epopeea  unei familii de urşi polari care, văzând că banchiza lor s-a topit, au părăsit polul nord pentru Galeriile Lafayette. Urşii se amuzau, dansau, se jucau, se agitau, nu numai la toate etajele magazinului, ci mai ales în numeroasele vitrine amenajate ale marelui magazin, Aceasta, o făceau înainte de întoarcerea la Polul Nord.

        Parizienii cunosc cu mare fineţe tradiţia bradului de sărbători. La Galeriile Lafayette, bradul tronează în fiecare an sub cupola marelui magazin. Ghirlandele cu care erau împodobiţi pomii,  cu lumini albastre în partea de sus şi aurite sau argintii în partea de jos, căzând ca nişte falduri de draperie,  dădeau maiestuozitate străzilor, la venire. Lumea trecea fericită ca într-un vis frumos.

       Nu numai copiii aveau stele în priviri ci şi noi,  cei maturi. Într-o pădure de stuf, mai multe manechine aflate în picioare dădeau tonul la modă. În altă vitrină, pe un decor cumva oriental, erau stivuite o serie de dulciuri precum torturile sau bombonele ... ca la turnurile de castele din poveşti, urmate de căsuţe albe cu acoperiş de zmeură, măsuţe cu ciocolată scursă pe margini, sticle de şampanie. Toate erau expuse pe un postament din …bezea cu zmeură. Căsuţele arătau ca nişte foişoare cu ferestre luminate şi turnuri de vis.

        O păpuşică sta căţărată pe un măr imens roşu şi încerca să agaţe cu o umbrelă ca o bomboană, ceva din crema de ciocolată scursă peste postament. În altă vitrină, pe un postament circular rotativ, cu un fundal tip mozaic era prezentat un spectacol în toată regula intitulat:"Le Bal des etolies- Balul stelelor-Jimmy Chloo".

        Mai departe, o vitrină era plină de picioarele lungi ale unor manechine încălţate excepţional, toate aliniate ca la paradă. În faţă, coexistau perechi de pantofi, cu modele dintre cele mai impresionante.Altă  păpuşică se ţinea cu mânuţele de capetele rochiei, făcând câte o plecăciune pe estradă. Cu titlul " Les elegantes demoiselles- Domnişoarele elegante" se prezenta un alt spectacol cu manechine.

        Deasupra acestora, două mâinii gigantice purtau fire care manevrau vizibil totul. Imaginea se ascundea doar sub o cortină roşie. În altă vitrină, asistam la un spectacol muzical inedit cu animale care cântau la cele mai interesante instrumente,unele la ghitară , altele la tobe, şamd.

        Mulţi şoricei şi la fel de multe veveriţe se agitau muzical pe un postament cu sertare cu butoni care străluceau. Postamentul arăta ca o lădiţă cu poveşti de demult.În vitrinele Lafayette priveai la tortuleţele albe împreună cu ursuleţii.O roată mare o imita pe aceea din interiorul magazinului. Se mişca, antrenând-o  pe o alta. Jos, tronau diverse cutii cu cadouri mari sau mici şi cu multe funde albe.

        În tot angrenajul ca de ceasornic erau suspendate peste acestea globuri prismatice de toate formele.

În altă vitrină, se vedeau castele alungite precum imaginile din tablourile lui Modigliani . Pe podurile de trecere ale acestora erau mulţi urşi polari. Apoi, în faţă, alergau trenuleţe pentru copii.

        Fiecare turn avea în vârf câte o stea. Peste toate se aşezase o lumină diafană. Intrările la castele aveau punţile întinse, îmbiindu-te să intri înăuntrul acestora.

        În altă imagine apărea un brad în miniatură, imitând pe cel dinăuntru, tot din hârtie. Pe postament, jos, o serie de figurine. În centru o canadiană cu guler, iar sus , precum la operă, în loji se prezentau alte personaje. Pe postament erau cutii de cadouri cu funde artistice.

        Într-o nouă vitrină se prezenta un cadru cu poşete albe, o vilă cu balcoane, cu arcade, ce avea în faţa sa şi la etaje ursuleţi polari.

        În alta, un carusel prezenta pe sârmă multe personaje, în special ursuleţi, care se deplasau cu cabinele, unii agăţaţi cu o labă doar, alţii care te salutau cocoţaţi pe margine.În altă imagine observam o bucătărie albă cu încrustaţii, dulapuri cu multe sertare. Deasupra lor vedeai o serie de ursuleţi polari.Aspectul ornamentelor aducea aminte de bezea. Inăuntru, dulapurile aveau diferite vase.

      În vitrina următoare se prezenta un mecanism complex de rotiţe, precum cele de ceas, orizontale şi verticale, manevrate de ursuleţi. În alta, era o scară în spirală care urca undeva sus de tot.

      Pe treptele acesteia, urşii polari coborau sau urcau. În jur, erau brazi acoperiţi de nea şi multe, multe globuri albe . Ghirlandele  cu globuri luminoase erau peste tot.

      Scaunele de tip fotoliu sau tronuri ca pentru persoane importante aveau perne moi din catifea albă. În exclusivitate erau prezenţi urşii polari în picioare sau în mers .

        Marele magazin punea în scenă personaje imaginate şi realizate cu complicitatea a trei magazine partenere: Jimmy Choo, David Yurmann şi Bonpoint. Trăiam cu intensitate aventurile acestor personaje de basm,ca în inima unui vis.

      Da, poezia copilăriei, cea a poveştilor de Crăciun, m-a transportat în inima oraşului Paris ieri.Mon Paris-Magazinul Printemps, ca vitrine, comparativ cu anul trecut, m-a surprins.

       A bătut cu frumuseţea decorurilor şi magazinul La Fayette. Am luat vitrinele acestuia la rând  cu bucurie. Nu îmi venea să-mi cred ochilor.

       Într-o primă creaţie, un glob imens ca o oglindă sferică reflecta sublim lumina. În spatele acestuia  erau instalaţii de produs parfumuri care mai de care mai sofisticate, precum maşinile viitorului, dar şi păpuşele care le manevrau.

        Jos, erau trandafiri roz, şi multe, multe parfumuri,aranjate cu mare delicateţă pe rafturi suprapuse .O păpuşică le făcea prezentarea. Cortina cu falduri de catifea, când se închidea, când se deschidea,  pentru a le prezenta exact ca la teatru. Titlul vitrinei era nu mai puţin de sugestiv:" L' orgue á parfum- Orgă de parfumuri".

Coloritul roşu îţi producea o ameţeală pricinuită nu numai de mirosurile de la parfumuri dar şi o baie de iubire, de lumină.

        O altă vitrină arăta un peisaj de basm cu fundal de castele sau cu căsuţe ale Parisului, ca de sărbători.

O lună ca o seceră sta strălucitoare , cuminte, pe bolta cerului, la fel cu numeroase stele. Peste tot, se vedeau porumbei albi străbătând cerul.

        Am fost impresionat de similitudinea peisajului cu acela din realitate, din acea seară cu luna ca o seceră care se oglindea în Sena la intoarcerea mea cu metroul pe lângă frumosul şi romanticul fluviu.

        În faţa ochilor, acum, pe o zăpadă moale şi abundentă ,vedeam  mai multe personaje -păpuşele luminate din direcţii diferite. Se ţineau de mâini ca să poată urca pe scăriţele care le duceau sus, tot mai sus. Pe mai multe sârme dispuse la mai multe nivele, alte păpuşele- acrobat, păşeau elegant, în bătaia lunii.Îşi executau numerele cu dezinvoltură.

       O altă păpuşă se agăţase pur şi simplu de o ramură a lunii şi se balansa odată cu ea, ca pe un leagăn.

Copaci de vis,cu crengile acoperite de zăpadă se vedeau în faţa scărilor şi scăriţelor de diferite mărimi, unele dintre acestea  căţărate pe instalatiile viitorului .

       Pe un  panou inititulat:"Devenez le heros de cette vitrine-deveniţi eroul acestei vitrine" erai îndemnat astfel: Placez vous devant le camera et transformez vous en Jimy Chloe – Plasaţi-vă în faţa camerelor şi transformaţi-vă în Jimmy Chloe !" Am fost încântat , atunci când am văzut o pereche de oameni apropiaţi de  vârsta mea, operând manevrele indicate şi râzând apoi cu gura până la urechi.

       Vitrinele cu produse din cristal mi s-au părut cele mai luminoase. Efectul optic era fantastic. Un candelabru imens de cristal domina central. În jurul acetuia, pe diferite postamente se aflau :cupe,pahare, vaze de toate mărimile, într-un joc de înălţimial acestora  de geometrie. dar şi de sunet .Unele produse erau matizate,  amplificând efectul de lumini şi umbre.

       Candelabrele aveau florile orientate când în sus, când în jos,  parcă pentru a te deruta.  .În fundal, se prezentau coloanele dorice ale"Grands Magasins du Printemps".Păpuşele erau căţărate peste tot.În altă vitrină era prezentat un brad adevărat plin de globuri, apoi multe, multe etaje, gândite ca podiumuri de cutii colorate poziţionate  într-un joc geometric minunat. În fundal, te afundai cu privirea într-un decor tip vitraliu numit:" Le manége enchanté sau manej fericit."

        Aceasta, poate şi pentru faptul că se executau numere ca de iluzionism cu Jimmy Chloo . Totul avea loc  într-o dinamică şi o muzică încântătoare.

        Traversând intersecţia din partea Petit Palais spre Hotelul Mariotte, respectiv spre partea dreaptă, am putut fotografia şi filma din mijlocul şoselei.Am fost brusc prins de stop pe o trecere de pietoni de la mijloc.La stânga privirii mele, Arcul de Triumf era luminat feeric, iar la dreapta vedeam Roata imensă din Place de la Concorde.

        Nu am ajuns atunci până la niciunul din aceste obiective. Mi le-am rezervat în altă zi. Centrul roţii arăta ca o crizantemă cu petale,  când mai mari, când mai mici, cu roşu, alb şi albastru, culorile steagului francez.

        Filmată de la distanţă, roata cea mare arăta astfel majestuos. În centru , aceasta avea un miez alb strălucitor, un cerc mic din care porneau raze mai mici sau  mai mari,   roşietice sau albastre,   ce se înscriau cu coronamentul pe alt cerc median.

        La periferie, ancadramentul roţii prezenta numeroase cabine care se roteau. Toate erau decorate precum steagul francez în roşu,alb şi albastru.Toate luminile difuzau roşietic în amurgul care se cobora la acea oră peste oraş. Era imediat după ora 17. Satul parizian,  care începe de la Place de la Concorde şi se termină nu departe de Petit Palais arăta de acum deosebit de animat. Admiram ca un copil,  jocurile cu maşinuţe deosebit de atractive, cu panourile sale roşu-albe. Apoi veneau magazinele mari care vindeau clătite:"crêpes , gaufres, chichis crousty." Chioşcul avea un nume care te invita la visare: "A l'ancienne."  

       Cei care serveau aici erau îmbrăcaţi în halate albe, cu caschete albe. Peste tot pluteau ghirlandele aurii care se întindeau pe kilometri de stradă.Orăşelele de Noël din Paris erau la înălţime şi anul acesta. Sus, la mansarda chioşcurilor, într-un balconaş alb, Moşul, îmbrăcat specific, cu alb şi roşu, conducea o sanie cu un ren ridicat în două picioare , să salute vizitatorii.

        Renul purta un fel de şal alb-roşu între coarnele lui albe. Peste tot, te fascinau globurile colorate.La alte standuri, cu produse din carne,vânzătorii erau îmbrăcaţi cu şorţuri şi căciuliţe roşii.

        Diverse alte magazine încercau să facă reclamă pentru produse proprii, ca de exemplu: fulare şi căciuliţe tip sport, ochelari de sky Polar Tube.Veneau apoi mai departe magazine ciudate care vindeau globuri mari colorate comestibile, de toate culorile: verzi, albastre, roşii aurii,argintii, jumătăţi de capsule care puteau fi asamblate apoi, sau, de ce nu, mai bine consumate ca pe bomboane.

       Într-o luminaţie feerică, aveam senzatia că plutesc cu totul printre standuri .La un magazin care vindea cutii de bomboane, uşa centrală era decorată cu stele mari sau mici , roşii, alternând cu globurile colorate. La etaj, de pe un balcon măricel,

        Moşul cu o barbă mare albă şi cu pelerina roşu cu alb făcea prezentările de produse. Erau prezente funduliţe mai mici sau mai mari, roşii sau aurii, laolaltă cu colaci, ghirlande, de sus până jos. Acoperişul alb apărea ca şi cum ar fi fost proaspăt nins.

        Căsuţele cu mansarde se aliniau de o parte şi de alta a Champs Elysées-ului, împodobite de ghirlande luminoase, traversate de poduri lungi de lumini.Felinarele aprinse din loc în loc erau urmate de grămezi imense de baloane colorate multicolor, de toate formele, reprezentând cele mai calde creaţii.

Bulevardul, în zona satului de vacanţă era înconjurat peste tot cu garduri pe care scria: " Paris Villages de Noël."                 Imprejmuirile erau bordate de crengi de brad şi cu globuri roşii.Pe şosea treceau poliţişti călare în control, câte doi, câte doi, îmbrăcaţi cu veste galbene reflectorizante, cu harnaşamente la fel de galbene.

În multe locuri vedeai restaurante fie acoperite, fie deschise, cu titulaturi care mai de care mai atrăgătoare: "Tartiflette au reblocon … La classique au poulet, ou au saumon… barbecue geant au feu de bois… toutes les commandes a la caisse centrale."

       Moşul sta de această dată în picioare cu o sticlă de vin fiert în mână, pentru a încălzi vizitatorii. Capete de cerb cu coarne, ghirlande de brad cu globuri colorate decorau mansarda albă a magazinelor. În faţa Petit Palais, la staţia de metrou Clemenceau- Charle de Gaulle, generalul de Gaulle cu celebra sa şapcă, în mers, îi saluta pe francezi.

        Din loc în loc,  erau puşi soldaţi manechin îmbrăcaţi cu uniforma tradiţională franceză. Magazinele care vindeau castane coapte la jăratec "Marrons chauds "aduceau un miros plăcut .În toate  buticurile , zecile de brazi dădeau tonul. Eleganţi,cu globurile roşii, albastre, aurite, sau argintate şi cu sclipiri de lumină, efectul era unul reuşit, cel de ajun de Nőel…

Nőel, ah Nőel!

 

 

Bibliografie

 

1.Mircea Florin Caracaş, "Nopţii pariziene", editura ePublishers, februarie 2017

2. Mircea Florin Caracaş, "Dublu Jurnal Crestin European ", editura ePublishers, noiembrie  2017

 

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de CARACAS MIRCEA FLORIN pe Februarie 15, 2021 la 6:44pm

A trecut Craciunul si putini colegi au observat aceasta lucrare 

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->