Din negura norilor cad stropii de ploaie,

fac pe caldarâm multă hărmălaie,

Ziua mai tristă plânge după Soare,

grădina încet, încet are altă culoare.

În curte mormane mari de frunze,

ascund sub ele triste petale de roze.

Culorile prin geam sunt mai cărămizii,

pătrunde toamna prin umbrele amiezii.

Viorile vântului rece sunt mai vocale,

băncile în parc sunt  acum triste, goale.

Frunzele se risipesc spre altă veșnicie,

îmi place a toamnei mare hărmălaie.

Mă pierd printre culorile frumos pictate,

de vântul toamnei de crengi bine legate.

Trece pe la geamuri grăbit tare vântul,

pete de rugină acoperă tot Pământul.

Privesc umbrele serii  de timp desfrunzite,

de multe toamne... îmi aduc aminte.

6.09.2020

 

Vizualizări: 17

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de Pop Dorina pe Septembrie 6, 2020 la 2:18pm

În toamna ta puțin am poposit -

Cuvinte, frunze și rugina m-au uimit.

Ofer în dar o-mbrățișare

În clipa risipită către soare.

Printre frunzele toamnei bine ai venit!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->