Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Într-o zi de sărbătoare,

Într-o zi cu mândru soare,

A plecat Ştefan cel Mare,

De la sala curţii lui

La Biserica Vaslui.

 

Auzind glas necăjit de om :

« hăis, cea, ho, bourean 

Trage brazda pe Tăpşan.»

S-a  dus lângă el, Ştefan.

 

Măi române, nu ai teamă,

Spune nouă cum te chiamă ?

Şi de ce-ai păcătuit

Să te apuci de plugărit ?

 

Azi în zi de închinare,

Zi de mare de sărbătoare ?

Doamne, pun mâna la piept

Şi mă jur c-am să spun drept.

 

Pân-a ajunge eu plugar,

Aveam falnic armăsar

Şi o ghioagă neslujită

Cu piroane şlefuită.

 

Dar, de cum o învârteam

Praştie duşmani făceam !

Câte şapte, opt trânteam,

De nimeni nu mă feream.

 

Dar, la Războieni, stăpâne

Sub o sabie păgână

A căzut şi mâna mea

Cu păgânu-alăturea.

 

De-atunci am rămas pe drum,

Nu am pe nimeni acum!

N-am nici casă, n-am nici plug

Nici juncanii să-i înjug.

 

Toată vara m-am rugat

De bogaţii cei din sat,

Să-mi dea un plug ca să ar,

Dar mi-a fost ruga-n zadar.

 

Măi Burghele, fătul meu,

Iată ce-am hotărât eu !

Ia un plug cu şase boi

Şi mergi bogat de la noi.

 

Ia Movila răzăşie

Ca s-o ai de plugărie,

Dar în vârfuri să te aşezi

Ca o stea să priveghezi.

 

Iar atuci când vei vedea

C-au intrat turcii-n ţara mea

Tu să strigi cât îi putea,

« Sări stejare, la hotare

C-au intrat duşmanii-n ţară ».

 

Atunci eu te-oi auzii

Ca un zmeu m-oi repezii,

Nici urmă n-or rămânea

De duşmani în ţara mea.

 

 

Pusnicul Daniel

 

Sub o râpă stearpă

Pe un râu în spume

Daniel sihastru

A fugit de lume.

 

Cu vâltoarea serii

Un strein sosi

Sihastru îl auzi :

Cine a venit, i-a spune !

Eu, sunt Ştefan al Moldovei.

 

Aşteaptă afară,

Sunt în rugăciune.

Bun Părinte, sunt rănit !

În luptă sunt învins !

A mea bună mamă,

Astăzi m-a respins!

 

Vin să-ţi cer povaţă

Dacă mi-i de bine.

Turcilor Moldovei

De azi să mă închin.

 

Dacă mâna slabă

Sceptrul o apasă,

Altuia mai harnic

Locul tău îl lasă.

 

Căci mai bine este

Supus lăudat

Decât cu ruşine

Domn şi atârnat.

 

Nu te umili Stăpâne,

Tu ţara păzeşte.

Strânge a ta oştire,

În duşmani loveşte.

 

Domnul îţi vorbeşte

Ca recunoştinţă,

O mândră Mănăstire,

Aici, sus, zideşte.

 

 

 

Ţepeş, bravul Domn

 

În lupta cu turcii,

Ţepeş bravul Domn,

Un ostaş trimite

La turci ca spion.

 

Ostaşul a prins

Un  ghiaur, pe drum

Şi legat în lanţuri,

Veni la Vlad, domn.

 

Vorbeşte ghiaure

Lui Vodă Ţepeş Vlad

Adevăru-i spune

Undei oastea ta ?

 

Ca să-i spun lui Vodă,

Ce garanţie am

De la domnia sa

Că mă va ierta ?

 

Soldatul a adăugat,

O ţepuşă lungă

Te va aştepta.

De vrei îndrăzni

Să treci de hotare,

Vei fi ucis fără milă,

Tu şi toată oastea ta.

 

Poezii auzite azi, 26-12-2010, la Mătuşa mea, Steliana Dumitrescu, la vârsta de 92 de ani, din satul Matiţa-Prahova. Foarte lucidă, mi-a mărturisit, că le-a învăţat, (şi multe altele) pe derost când
era la şcoală în clasele unu-patru, primare. Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu,
tuturor Românilor, din acest Popor.

Vizualizări: 36

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->