Zile de naştere

Calatorii geodezice, Suedia 1997 - Drumul si cazarea (VII)

 

Calatorii geodezice, Suedia 1997 (VII)

 

(capitolul precedent)

 

Drumul și cazarea (arestarea)

 

Moto: „La Comitetul suedez pentru acordarea Premiului Nobel, din România ajung întâi contestaţiile, apoi propunerile.” aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)

 

 

Și uite-așa, general de brigadă fiind, fusei invitat la Stockholm de Primăria capitalei suedeze, ca profesor vizitator al câtorva universități. Eram profesor universitar la Academia Tehnică Militară și profesor consultant la Facultatea de Geografie a Universității dun București, dar și președintele Asociației Române de Cartografie, membră a ICA (Asociația Cartografică Internațională).

            Secția de relații externe cu organele străine a M.Ap.N. se ocupase bine de actele mele. Aveam asigurat pașaportul de serviciu cu viza necesară, biletul de avion și fondurile financiare (dolari SUA). Așa că trebuia să aranjăm o sponsorizare pentru un reprezentant al Asociației Române de Cartografie. L-am desemnat pe colonelul inginer Andy Dumitrescu, secretarul organizației.

La Stockholm urma să aibă loc în acel timp conferința cartografică internațională. Coincidea cu invitația mea ca profesor vizitator și m-am bucurat nespus. Nu prea aveam eu timp să mă ocup și de această conferință, cu toate că mă înscrisesem cu o comunicare.

M-a condus la aeroport Viorica. Bilet aveam la o cursă TAROM, societatate care mergea bine atunci, având în dotare avioane diverse. Aveam loc la clasa economic, ca de obicei, într-un avion Boeing. Distanța de zbor pe „cercul mare” am calculat-o rapid, cu un program adecvat de navigație, rezultând 1.750 km.

Calculul distanței de zbor pe „cercul mare”

 

            Dar știți că avionul ar trebui să zboare teoretic pe „cercul mare”, dar traseele de zbor diferă în funcție de relief și de tratatele internaționale. Aeroportul internațional Otopeni se afla atunci în „modestă” modernizare. Cu o pagină web, că doar sunteți internauți, puteți afișa traseul de zbor, inclusiv cu costuri. Chiar dacă plecați cu automobilul, autobuzul sau trenul, informațiile vă sunt utile!

 

Calculul detaliilor zborului

 

            Drumul a durat 3 ore. Puteți alege afișarea imaginii satelitare, dacă știți să o „citiți”, așa cum un medic radiolog vă poate citi imaginea obținută la controlul medical. Totul se poate învăța.

 

Alegerea opțiunii imagine satelitară

 

            Gândiți-vă că și pilotul are asemenea opțiuni, dar și dumneavoastră cu un smartphone modern, mai ales că aveți voie să îl folosiți când doriți, în orice aeroport și chiar și în avion. Și dacă pe device-ul disponibil aveți o versiune a aplicației Google Earth, puteți vedea „de sus” și aeroportul de plecare, în cazul nostru aeroportul internațional Otopeni de lângă București și aeroportul internațional Arlanda (nume din combinația Arland – nume vechi al provinciei  și landa – a ateriza) de la nord de Stockholm.

 

Aeroportul internațional Otopeni (OTP, cu Google Earth)

 

            Și tot așa puteți afișa aeroportul de sosire, pe care veți putea citi chiar și coordonatele geografice, mai precis geodezice, latitudine și longitudine, cu care trebuie să fiți familiarizați, așa cum sunt știutori buni foștii mei studenți, că vă amintiți operatoarea de la un serviciu „competent” (STS), în timpul când a căzut un avion pilotat de Iovan în Munții Apuseni, când nu știa să transforme gradele și fracțiunile de grad în grade, minute și secunde. Și era licențiată! Probabil a universității Spiru Haret, dar nu de la geografie, că acolo era asistent fostul meu student isteț Pițigoi, dar cred că s-a săturat și a plecat, fiul fostului meu coleg de liceu militar Pițigoi D. Cezar, din București, care locuia pe str. Breaza, la nr. 9, din clasa a XI-a B...

 

Aeroportul Arlanda, inclusiv cu coordonatele geografice (Google Earth)

 

            Și ca să vă familiarizați precum bunii geografi, iată separat informațiile pe care le puteți descifra dacă instalați aplicația Google Earth.

 

Informații utile pe imaginea obținută cu Google Earth

 

Citiți ușor că data obținerii imaginii este 28 octombrie 2015, coordonatele sunt latitudine nordică 59°38ʹ58ʺ,l8, longitudine estică 17°55ʹ25ʺ,54, cota 32 m, dumneavoastră „văzând” suprafața terestră de la altitudinea de 1.030 m (punctul de vedere). Iar pentru experți, coordonatele sunt în sistemul geodezic de referință WGS 84. Interesant, nu?

Și tot cu prima pagină web (găsiți aici adresa, dacă citiți cu atenție https://lenusa.ning.com/profiles/blogs/calatorii-geodezice-suedia-1...) puteți afișa ușor datele necesare transportului de la aeroport în oraș, chiar la hotelul unde veți fi cazat, dacă nu vă așteaptă vreun prieten la aeroport.

 

Informații utile pentru transportul de la aeroport

 

            Mie mi s-a spus că voi fi așteptat la aeroport, dar am insistat că mă descurc, că e duminică și colega care m-ar fi așteptat era mamă a patru copii (doi ai ei și doi înfiați) și profesor universitar, iar soțul cercetător la Kiruna, deoarece urma să mă deplasez la „pușcărie”, pentru care am optat. Adică la un hotel pe o insulă din Stockholm, destul de interesant, în spațiu verde, ieftin atunci, cu mâncare bună, o fostă pușcărie. Cu autobuzul SAS ce face legătura dintre aeroportul Arlanda cu centrul orașului m-am deplasat și eu. Din centru la „pușcărie” am luat distanța-n piept! Autobuz direct nu era, credeam că taximetriștii sunt „șmecheriți” precum cei de pe la noi, dar ulterior s-a dovedit contrariul.

 

 

Drumul pe jos pentru antren

 

            Acum prețurile sunt „sărite”. Atunci un pat în cameră („celulă”) cu două paturi m-a costat 75 de coroane, adică 10 dolari ($). Ieftin! Și majoritatea celor cazați aici era formată di părinți și copii, asta deoarece micul dejun, neinclus, costa doar 10 coroane, dar mâncai cât doreai și mai luai și la pachet, beai ceai, cafea, sucuri, lapte dulce, lapte bătut, lapte covăsit, kefir, iaurt și ce mai doreai, aveai fructe la discreție, din toată lumea. Au fost cele mai bune mici dejunuri de pe unde am umblat!

 

Insula Langholmen

 

Închisoarea Långholmen

 

Moto: „Orice închisoare are fereastra ei.” Gilbert Gratiant

 

Numele închisorii vine de la numele insulei, Långholmen – „insula lungă”,  de 1380 de metri lungime și 405 metri lățime și cu o suprafață de 36 de hectare. Pe insulă se poate ajunge pe două poduri, pe Pålsundsbron (podul prietenului sănătos) în est și pe Långholmsbron în vest (podul pe care am trecut și eu, numit și „puntea suspinelor”, parodie după podul din Veneția, dar suspinele aveau alt motiv).

 

Podul Langholmsbrot și insula

 

Închisoarea Centrală Långholmen (în suedeză Långholmens centralfängelse) a fost una dintre cele mai mari închisori din Suedia, cu peste 500 de celule. A fost construită în  1874-1880 și a fost închisă temporar în 1972-1975.

Astăzi, clădirea este folosită ca hotel și muzeu, dar și ca liceu „popular” (folkhögskola, unde te poți forma într-o anumită profesie; consultați web-ul, că doar nu vă întrec „fraierii” de Vanghelie sau Eba, aia cu succesuri, angajată întâi la Luxten de tăticul primar general, absolventă a unui curs de securitate națională la colegiul de apărare, chiar europarlamentar). O parte a închisorii a fost demolată în 1982. În închisoare a avut loc ultima execuţie din Suedia în 1921, înainte de abolirea pedepsei capitale.

Insula a fost nepopulată în secolul al XIX-lea, fiind stâncoasă și aridă; prizonierii au lucrat „cu spor” pentru a acoperi insula cu nămol dragat din căile navigabile din jurul ei. După câțiva ani, solul fertil a transformat insula într-o mare grădină luxuriantă cu floră exotică.

În hotel am locuit în camera („celula”) 21; în cea vecină, 22, a fost închis pe vremuri un tiz, Carl Zeth „Zäta" Konstantin Höglund (1884 - 1956), politician comunist suedez, antimilitarist, scriitor, jurnalist și chiar primar (finansborgarråd) al capitalei Stockholm (1940-1950).

 

Vă invit la „pușcărie”

 

Höglund poate fi considerat fondator al mișcării comuniste suedeze. A avut multe întâlniri în Rusia bolșevică și a fost ales în comitetul executiv al Cominternului în 1922. În 1926 s-a întors în Partidul Social Democrat.

            Un alt eveniment istoric e legat de Gustav Vasa, de care am amintit și vom mai reveni la el. Au staționat pe insulă trupe înainte de ocuparea orașului în 1523. Långholmen a aparținut Coroanei până în 1647, când regina Christina a donat insula municipiului Stockholm.

În 1622 s-a construit prima casă destinată vămuirii vaselor care, din ce în ce mai multe, navigau pe lacul Mälaren, construindu-se și o dană mai mare.

În 1649, bogătașul Brewer Jochum Ahlstedt a închiriat părți ale insulei și a început să le cultive. Și-a construit un adevărat palat, Alstavik. Reședința a fost achiziționată de către stat în 1724 și transformată în filatură, unde lucrau femei condamnate.

Închisoarea s-a extins și a dominat insula timp de 250 ani. Cantități mari de nămol și deasupra sol au acoperit stâncile și au fost plantați 3.000 de copaci de către deținuți. Și uite, de-aia insula este acum o oază de verdeață! La începutul secolului aL XX-lea, după cum mi-a povestit doamna primar Ann, primăria a planificat realizarea unui parc pe partea de est a insulei, legat prin alei de alte zone din afara insulei. Închisoarea a fost desființată în 1975 (adică închisă, de parcă înainte fusese deschisă). Multe clădiri vechi au fost dărâmate.

 

Un „pușcăriaș” serios, cu vesela primăriță Ann, pe insula Langholmen

 

În 1989, când unii de-ai noștri și serviciile străine pregăteau căderea lagărului socialist sau comunist, s-a deschis aici hotelul pentru tineret (hostel) și hanul Långholmen, inclusiv cu un spațiu de conferințe. Există în fața „pușcăriei” modernizate locuri de parcare gratuită doar pentru clienți (a plătit locul și șoferul primăriței, ceea ce m-a cam mirat).

Dacă mergeți cu automobilul, o puteți face. Dar pe aleile insulei, pe unde aveți acces, fiți atenți la „moartea polițistului”, o mică șmecherie din suta în suta de metri, asfaltul având o cocoașă, la care dacă ai viteză mare te zdruncină de te ia naiba, în plus distrugându-ți și chestiile alea de pe la direcție, roți,  bielete și ce-or mai fi ele!

Și ca să faceți și sport, cum m-am dumirit eu după două zile, până la  cea mai apropiată stație de metrou, Hornstull (numele unui cartier din vestul orașului), făceam cam 10 minute de mers pe jos (a 14-a stație de pe linia roșie 13, începând de la stația de capăt Norsborg, borg însemnând castel, un fel de „castelul peștelui”, un fel de cherhana). Tot aproape puteam merge la două stații ale autobuzelor liniilor nr. 4, 40 și 66, în apropierea stației de metrou. Așa că lăsați mașina în parcare și mergeți cu mijloacele de transport în comun, cu abonament pentru toate mijloacele! Iar dacă vi-l dă primăria, cu atât mai bine!

 

Insula Langholmen, locul hotelului

 

            Și uite-așa, cazat („arestat”), dormit și bine hrănit, în aer curat, cu briza lacului dimineața și seara, în plin septembrie, lună optimă dacă vreți să bântuiți pe acolo, cu abonament pe toate mijloacele de transport în comun, puteam trece la alte activități desfășurate în capitala Suediei („comuniste” după unii, unde legile chiar se aplicau strict, „socialiste” după cel ce a vrut neapărat să ajungă mare bos, omorându-l pe altul cu mâna generalului St., domnul I., ajutat și de Petrică; nota autorului: „acesta nu e o defăimare!”).

 

Să fiți iubiți!

 

(continuare)

 

Constantin Nițu

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

 

Vizualizări: 301

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->