Zile de naştere

Nu tristeţea cu ochii de ceară
topiţi peste cuvinte
îmbracă haina poeziei,

ci mult mai mult decât răsăritul
ori apusul, amiezele înalte,
glasul ce poate înflori sunetele
până ele devin surâs ori lacrimă.

Sufletul se mângâie singur,
urcă pe clape şi apasă
de se naşte-n piept fiorul
ce nu se poate risipi prin vorbe.

Rămân sărac în iluzii
doar tăria am s-o zidesc în mine
într-un turn de fildeş
care iese afară din cer,

cum în pământ sămânţa încolţeşte,
se face spirală şi scrie
numele soarelui,

de timpul cade în genunchi
răsuflă uşurat
şi pleacă,

cu zborul tot mai grăbit,
să uite secunda
în ceasul de piatră.

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


admin
Comentariu publicat de Gabriela Mimi Boroianu pe Septembrie 7, 2014 la 11:59pm

Frumoasa poezie!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->