Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Dacă va fi să te uit fără urmă într-un moment arbitar, cred că ar fi ca și cum m-aș ridica încet dintr-o poiană înflorită. M-aș ridica la firul ierbii și de acolo și mai sus până la capătul meu, de la care s-ar vedea întreaga priveliște. Coborându-mi ochii de la un cer simplu la o mie de lucruri care mai de care, deja trăind printre ele. Înconjurat de o frumusețe al cărei capăt nu se vede și de suferințe pe măsură, știind exact cum am ajuns acolo și habar n-având cum de au sens toate în ciuda a toate. Ca într-un loc sacru și în același timp comun, în care mărturisirea e totuna cu a fi laolaltă și fiecare colț rănește și în care iertarea poate fi de sine. Și nu pentru că ai fi diseminată în orice lume, ci pentru că am găsit singur un rost în asta și ai fost parte din el la locul tău, odată cu mine. Dacă va fi să nu-ți mai știu într-o zi oarecare hotărârea și teama, atingerea și singurătatea, nu-mi pot imagina decât o lume în care m-aș prinde iar din urmă. O lume în care aș ajunge să am liniște pentru o vreme în același fel, lăsând-o să se desfășoare, așa cum te-am lăsat și m-am lăsat. O lume în care m-aș rupe câteodată în bucăți așa multe că nu mai pot fi puse la loc, dar alteori și-ar afla fiecare dintre ele locul. Dacă m-aș trezi într-o clipă la fel ca oricare alta și nu ai fi în ea și nici în amintire, sunt sigur că aș putea fi fericit. Din felul în care te simt sunt convins că aș putea simți la fel într-o lume în care n-ai mai fi. Și recunoștința care m-ar străbate ar fi aceeași.

Vizualizări: 41

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->