Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

 

departe de poemele mele

 

departe de poemele mele

în această toamnă

totul e galben și trist-

o frunză veștedă bătută de vânturi…

departe de poemele mele-

și strâns lipite de ele totuși-

iubitele trec prin fața ochilor ca niște naiade,

se înclină peste cuiburile părăsite de foșnetul aripilor,

de unde, chipul lor unduios,

își aruncă strălucirea în memorie.

răcoarea aici nu e a marmurei

nici a haitelor de frunze de aramă,

septembrie spală câmpul și-l îmbracă

în veșminte de ceară,

peste tot doar septrembrie,

zeul tutelar al toamnei,

peste care cad strugurii și merele

sub dansul sălbatec al lui Dionysos

care se destrăbălează în tonuri de muzici balcanice,

un nor de sticlă sub formă de inimă

parcă oftează după fericirea pierdută,

laptele zorilor, tulbure și plin de ceață,

îmi vin în minte povești cu zâne

iar din spatele pleoapelor se ivește iarna

cu zăpada ei ireală

 care șterge urmele noastre și umbrele soarelui,

ducăndu-ne-n lumile de vis,

atâtea miracole în zadar

care îmi ating memoria…

îmi vine să –mi iubesc moartea, fluviile, pădurile,

tăcerea iubitei care este sfârșitul lumii,

de ce putrezesc toate,

acea panglică palidă a munților,

pe Holderlin care trăiește umil,

departe de el, însingurat, cufundat în tristețe.

murdăria cerului se întinde nemărginită,

deschisă nostalgiei,

fruntea rămâne mută

în tăcere caut un sens, dacă această viață

năvălește spre un sfârșit,

ce să mai spun despre moarte,

o cicatrice țipătoare, apoi un nimic banal.

mulțumesc că-n dumbrăvile toamnei

mă simt liber să circul ca o gazelă prin junglă

ascultând scurgerea timpului,

privind ruinele vămuite de întâmplări,

 de fapt nu fac altceva decât să stau în mijlocul vremii

și vorba lui Zeus,

să sparg clipa.

 

aș vrea să trăiesc în afara poemului,

într-un hotel de cinci stele,

cu faldurile cuverturii care mă mângâie,

cu jaluzelele trase și să aștept istoria care nu a sosit

care va sosi în afara mea

cu visul inexplorabil ce nu se poate măsura,

atingând eternitatea.

 

19 septembrie 2011

 

Vizualizări: 46

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de Gordan Mircea pe Septembrie 20, 2011 la 8:54pm

Eternitatea o ating...urmele lăsate pe papirus.


INACTIV
Comentariu publicat de Camelia C pe Septembrie 20, 2011 la 3:30pm

Sublim! Felicitari


admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Septembrie 19, 2011 la 5:19pm

Felicitări...Minunat poem.

Cu prietenie Lenuş

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->