Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

DESPRE LUMINA NECREATA, CONFORM SFANTULUI SOFRONIE SAHAROV

            În cele peste două mii de pagini scrise de acesta, găsim referiri constante la lumina divină necreată. Patru capitole  lungi, din tot atâtea cărți expun, descriu, într-un mod sistematic condițiile necesare vederii  și efecte ale acesteia /1-4/.
          Saharov a fost numit pe bună dreptate "teologul principiului ipostatic".Este considerat un maestru al contemplării luminii necreate,  fiind și între sfinți, începând cu luna noiembrie a anului trecut 2019.
         Hristos este Lumina vieții, căci în El locuiește ființa și toată Plenitudinea Divinității, spune Arhimandritul Zacharias în cartea sa despre Sofronie/5/.
         Opera principală a credinței, cea care determină în final iluminarea sufletului omului prin Duhul Sfânt, este căința.

 Căința, la care făcea mereu referire Arhimandritul Sofronie, are loc la nivel ontologic,respectiv existențial, printr-o dublă contemplare. Ea îl salvează pe om, îi afirmă natura sa spirituală, astfel încât el–omul poate suporta viziunea supranaturală a luminii divine.
          O căință profundă și totală, antrenează un elan irezistibil al omului către Dumnezeu, o sete de Acesta, până la capătul vieții sale, spunea Sofronie /2/.
          Misterul acestei viziuni îi inspiră omului  rugăciunea ardentă, care îl purifică de patimi, și în același timp pregătește calea prezenței Luminii divine/2/.
         Saharov primea iubirea Domnului în Lumina necreată, extratemporal. Dumnezeu nu are timp, este numai prezent . El acreat timpul pentru om .Elanul căinței umane contribuie imens.

          Omul se detașează în aceste condiții de toate cele create. Mintea-intelectul uman se dezbracă de toată gândirea, de toate conceptele și reprezentările anterioare.
          El -omul obține astfel prin experiere  o mai mare stabilitate spirituală.  Atinge printr-o astfel de rugăciune și vedere, o apropiere mare de Fiul Lui Dumnezeu, care a venit pe pământ pentru noi oamenii, și apoi s-a înălțat la Ceruri.
         Totalitatea kenozei precede plenitudinea perfecțiunii.Cu cât durerea spirituală umană este mai intensă, cu atât atracția către Dumnezeu este mai mare. Cu cât realizăm o adâncire a noastră în oceanul suferințelor,  cu atât mai mare va fi ascensiunea noastră spirituală.
          Căința omului poate atinge dimensiuni mari, cosmice.Suferințele și mâhnirea sa sufletească au un caracter supranatural și ating limite extreme pe care omul le poate îndura. Omul, prin lacrimile și rugăciunea sa neâncetată pentru întreaga umanitate, intră în rugăciunea lui Iisus din Grădina Ghetsimani.
          Învelișul uman se deșiră și atinge experiența ipostasului.Lacrimile determinate de suferință, prin căința omului, tind să concentreze toate puterile sufletești ale celui care se căiește și astfel să învingă natura sa. /3/
         Sofronie urmează o antropologie perfectă a Părinților Filocalici, privind omul ca  persoană psiho-somatică. El nu neglijează importanța corpului uman în viață, și experiențele ascetice umane,  și nu adoptă puncte de vedere limitate. Pentru vederea Luminii necreate pot apărea conform lui Sofronie două obstacole importante
        1. Frica de a te dărui unei căințe de o intensitate extremă
        2. Autosatisfacția față de progresele realizate,oricât de relativă ar fi aceasta /3/.

        Sfântul Grigorie Palama, ale cărui moaște le-am putut săruta acum douăzeci de ani la Salonic, este autorul a numeroase cărți între care: "În apărarea celor ce se liniștesc în chip sfânt"./ 1/

        Cartea mi-a fost dată de peste un an de duhovnicul meu-Parintele Conferențiar dr. Petre Comșa, de la Universitatea din Valahia Târgoviște.

Sunt mai multe pagini, așa cum ne-a obișnuit teologul fără seamăn al energiilor necreate divine.

        El spune interlocutorului său:

      - Cunoscând ei așadar, de acum cu toții, prin Lumina ce a luminat în întuneric, și cunoscând ei mai bine decât cei oarecând admirați pentru înțelepciune,faptul că Dumnezeu e mai presus de simțire, încât nu îngăduie câtuși de puțin a îL mai înfățișa prin cele ce  doar  le-ar plăsmui ei, pornind de la cele ce sunt.

        Cum de tu, năpustind tocmai asupra ucenicilor Evangheliei, care au primit în auzul urechii cuvintele de Dumnezeu predanisite,prin care s-au deprins tainele prin gurile cele călite cu limbile de foc ale Duhului, pe care nu înger, nu om, ci însuși Domnul, prin închinată gura Lui i-a învățat că Fiul Unul născut, Cel ce este în sânul Tatălui, Acela a tâlcuit?

          Cum de tu, întocmai asupra celor aleși din tot neamul, asupra neamului sfânt, asupra Bisericii Lui Dumnezeu, ai cutezat să aduci o asemenea învinuire?  Cum că sensibilă consideră ei a fi ființa Lui Dumnezeu, având formă și volum și calitate?  și că lumina se amestecă cu un astfel de dumnezeu, cu văzduhul, aerul care este în stare a primi revărsarea cea dintr-acolo și care circumscrie lumina aceasta în mod spațial și în chip simțit trupește/ 6/ .


Bibliografie
1. Archimandrite Sophrony,"Saint Siluane l'Athonite", pp. 171-184,
2. Archimandrite Sophrony,"Voir Dieu tel qu'Il est ", pp. 181-222,
3. Archimandrite Sophrony, "La Prière, expérience de l 'éternité", pp. 175-185,
4. Archimandrite Sophrony, "Sa Vie est la mienne",pp. 91-95,
5. Archimandrite Zacharias, "Le Christ, chemin de notre vie",Aproche de la Theologie du Starets Sophrony, Editions Apostolia, Paris, 2019,

6.Sf. Grigorie Palama, Opere complete III, " Epigramata", Editura Gândul aprins, 2015.

 

 

 

 

 

 

Vizualizări: 3

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->