amintiri temporale din faptul serii
Un dor imens puternic mă săgeată
În noaptea ce acum se conturează
Gândul la tine îmi ţine mintea trează
Prin vis ajung în lumea minunată.
Spaţiu al luminii , un templu al iubirii
Unde nu- i loc de răutate , de ipocrizie
Şi nici nu se propagă perfida duşmănie
E calea luminată, locaşul fericirii.
Acolo te- ntâlnesc pe cerul înstelat
Devin o pasăre ce vin la tine-n zbor
Purtând în cioc vibrând de-atâta dor
O floare de nu mă uita emoţionat.
Profund mirată luna ne zâmbeşte
Şi fermecată merge la culcare
O stea albastră ne oferă alinare
Pe acest tărâm iubirea ne păzeşte.
Nu vom pleca de-aicea prea curând
Ne vom căli la focul sacru al iubirii
E magic să trăieşti fiorul împlinirii
O dată- n viaţă să te simţi zburând.
Adaugă un comentariu
Mulţumesc pentru lectură Liliana !
Cu drag, Dan !
© 2022 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !
Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică