Se plimbă dorul mereu singur cuc

pe aleile labirintelor

din ce în ce mai întortocheate ale iubirii

habar n-am cum face că se găseşte

întodeauna cineva să se agaţe de el

dar nu bagă-n seamă pe nimeni

habar n-are de viiturile pe care

le-mprăştie prin suflete.

Are caracter taciturn

nu stă de vorbă cu nimeni

e mai mut decât surdo-mutul

când explodează prin oameni cu semnele

prin care nu se prea face înţeles

îşi semnalizează

prezenţa prin două stropitori

de lacrimi şi suspine

stropesc pe rând

când una când cealaltă

până când întinează sufletul.

Îi dă brânci liniştii

împingând-o pe marginea conştinţei

făcând-o să se certe cu uitarea

ce nu vrea de cele mai multe ori

să facă pace cu el.

Şi uite aşa tina sa

e o întregă expoziţie mondială

de tablouri înrămate cu fir de iubire

colorate cu fel şi fel de sentimente

expuse în lumea fiecărei fiinţe umane

dând viaţă unor bătături pe cord

ce-nţeapă până la ochi

unde stropitorile îşi fac de cap

pe obraji cum vor ele.

Mihaela Moşneanu

Vizualizări: 46

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->