ea a plecat

 

Ea a plecat. Începuse să plece de mult.
Întindea brațele către cer. Never more.
Am strigat după ea. N-a auzit.
Voiam s-o întreb cum o cheamă.
Avea aripi de ceară și din mâini
Îi creșteau flori de ,,nu mă uita”.
Îi era trupul biciuit de soare.
Cercuri de aur zvârlea către cer,
Din glezne-i săreau lasei scântei.
Toate pădurile veneau către ea,
Și florile grădinilor care mor,
Aștept și acum să se întoarcă,
Din ce veac răsăriseră ochii ei,
Din ce povești cu nimfe?
Ascult frunzele toamnei cântând,
Încă un vis spulberat în abis,
Minotaurul sfâșie raiul în două,
Orfeu a murit. Afară iar plouă.

joi, 29 septembrie 2016

Vizualizări: 71

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


admin
Comentariu publicat de Lenuş Lungu pe Septembrie 30, 2016 la 6:42pm
Lecturat cu drag!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->